Antonesei Blog

La revedere, pe curînd!

Liviu Antonesei — Sun, 22 Aug 2010 06:39:50 +0000

Marţi seara, voi pleca din Iaşi, iar miercuri după-amiază, voi zbura spre Creta, unde voi sta două săptămîni. Deşi îmi voi lua laptopul cu mine, probabil, oricum nu dacă nu apare un caz de forţă majoră, nu voi posta pe blog. Am nevoie şi eu, au nevoie şi cititorii mei de un răgaz. În plus, va trebui să mă gîndesc atent şi la viitorul blogului. Am constatat în ultima vreme, îndeosebi atunci cînd am postat articole cu tematică politică, o creştere a tensiunii între forumişti şi chiar o sporire a replicilor contondente, cu care nu prea eram obişnuiţi în acest spaţiu. De bună seamă că efectele crizei, absenţa cronică a soluţiilor de ieşire din aceasta probată de guvernanţi, ca şi jocul de glezne al opoziţiei, conduc la creştere generală a tensiunii în comunitate, iar efectele se văd şi aici. Dar nu e vorba doar de asta. Atunci cînd cineva crede că are mereu dreptate, cînd contrazice doar de dragul de a contrazice, de bună seamă că duce dezbaterile în aceeaşi direcţie. Poate că se descarcă aşa, dar fără îndoială că, în acelaşi timp, încarcă spaţiul discuţiilor ca atare, provocînd reacţii de acelaşi fel, iar lucrurile escaladează. În ce mă priveşte, am încercat, cît a fost posibil, să răcoresc atmosfera, nemaiturnînd şi eu gaz peste foc, chiar dacă, uneori, am pus eu însumi focul în textul principal. Uneori, o glumă sau, din contra, lăsarea fără răspuns a vreunei replici inflamate, au contribuit la reducerea tensiunii, alteori nu, aceasta sporind din jocul de biliard al replicilor autonome de cele ale mele.

Să sperăm că vacanţa, a mea, a cititorilor, măcar cea de pe blog, va fi un sfetnic bun şi ne vom regăsi, după ceva mai mult de două săptămîni, mai senini, mai eliberaţi de tensiune. „Prin noi înşine”, vreau să spun, pentru că este greu de crezut că fantasta noastră politrucime va comite în această scurtă perioadă, vreun miracol, vreo mare minune. Să ne gîndim, între timp, că anul acesta se împlinesc 125 de ani de la naşterea lui Nikos Kazantzakis, cretan de felul său. Poate citim sau recitim ceva scris de el în această perioadă. Nu are cum să nu aibă un efect de înseninare! Vara trecută, am recitit Zorba… şi Iisus răstignit a doua oară. Anul acesta, iau cu mine Raport către El Greco şi O viaţă în scrisori. Mă voi întoarce cu ele citite!

La revedere – şi pe curînd!

Elegiile din Catastroica (2)

Liviu Antonesei — Sun, 15 Aug 2010 16:08:23 +0000

De buna seama ca textul care urmeaza nu e poezie de pus într-un volum si nici macar de publicat într-o revista literara. Dar mi se pare ca blogul ar avea spatiu sa-l cuprinda. E interesant ce efect cathartic a putut sa aiba acesata joaca asupra mea pe cînd o scriam. Ba chiar m-as bucura sa aiba si asupra celor care, eventual, o citesc. E iarasi interesant cum, la necaz, începe sa-ti umble prin minte poezia poporala si cea a clasicilor razvratiti. Cînd îti este bine, se mai întîmpla si sa uiti norodul si antecesorii, cînd nu-ti mai este la fel de bine, iata, îti mai aduci aminte de ei.

Satira. Duhului sau

Pentru Grigore Alexandrescu, Mihai Eminescu si Ioan Grosan

Mult stimate si iubite
capitan si presedinte
permiteti sa raportez
ca-n cinci ani de „tot `nainte”
ati facut un cacarez
si poporul cel obez,
care-a prins putin la minte,
va zîmbeste cam din dinte
si scuipa cuvinte verzi.

Sta prin crîsme, sta la porti,
sta sub ape, `n nasalie,
apuca oala de torti
cînd plesneste Mos Ilie.
Si-ntr-o crunta veselie
o-njura pe Tanti Nuti
ba si pe mata te-adie,
ca esti spaima Constituti.

Da matale, nici ca-ti pasa,
te-aburci în elicopter
prostimii-i mai tragi o plasa
si te cateri înspre cer,
de-o mîna cu proasta tatei,
de alta cu-n gunoier,
iar niste drumari atîrna
ca hainele în cuier.
Doar poetul cel din casa
te socoate vreun boier.

Viata tare e frumoasa
cîn` nu-ti pasa de nimic!
Apa e unde-a fost casa
si rachiu în alambic.
Nu ti-i frica nici de coasa,
cum nu-i e nici celui mic –
duci mandatu` pîn` la capat
ca e tras la loz în plic.

Ba si vorba nebuneasca
ai schimbat-o doar un pic –
nu dupa voi e potopul,
ca nu-i timp de irosit.
Pare c-a fugit norocul
da` matale esti voinic.
Nu ti-i frica de pulime,
c-o întorci c-un mizilic.

Iar daca, cumva, nu tine,

O laboanta la botic!

Da, mandatul populimii
îl vei duce pîn` la cap,
e pacat de „votul tarii”
cîstigat la un protap.
Ca sa nu mai vorbim
de `cela al diasporei setoase
de dreptate si-adevar
pogorîte-asupra noastra
precum merele în par
si snopindu-ne la oase.

O viziune tenebroasa
mi se-nvîrte însa-n cap –
dac-o scafîrlie suie,
cu suvita ratacita
si privirea vag sticloasa,
baga spaima la Palat?
Si pretorii, c-altadata,
se-nfoaie cum o rachita
si-o aburca în protap?

O parafraza dupa Brecht…

Liviu Antonesei — Mon, 09 Aug 2010 20:26:17 +0000

Cînd am postat poemul lui Berthold Brecht, nici nu visam ca va trebui sa ma gîndesc asa de repede din nou la el – si în nici un caz în legatura cu unul din cei mai importanti scriitori din generatia mea. Pîna la urma, Brecht facea referire la secretarul general al Uniunii Scriitorilor din RDG din anii cincizeci, care era mai degraba un politruc sinistru, un fel de Beniuc de-al lor, decît un scriitor adevarat. Or, în cazul nostru chiar este vorba despre un scriitor adevarat si, tocmai din acest motiv, reactia acestuia este si mai descumpanitoare. Dar, ma rog, asta e tara, acesta este presedintele, acestia ne sînt scriitorii, asta e situatia. Asa ca, revenindu-mi Brecht si poemul sau în minte, am comis aceasta parafraza:

Elegiile din Catastroica (1)

Dupa Berthold Brecht

Dupa discursul tîfnos al presedintelui, din 5 august,
în care acesta ne-a îndemnat sa ne destaram
daca nu ne place halul în care a adus tara,
în cîrdasie cu augusta sa camarila,
scriitorul preferat al acestuia – cel caruia
presedintele îi citeste romanul de cinci ani,
de parca ar fi Biblia –
ne-a explicat într-un articol de ziar
ca nu-l meritam pe Vrednic Cîrmaciul.
Si va trebui sa ne straduim amarnic,
ca sa-i meritam onoarea de a ne conduce
pe noi culmi de progres si civilizatie.
Asa este. Dar întreb si eu, ca prostul,
pe urmele unei elegii de Berthold Brecht –
Nu e mai simplu, pentru multgloriosul
presedinte, sa-si demita nevrednicul
popor si sa-si aleaga altul?
Unul dupa chipul si asemanarea
scriitorului sau preferat…

Nu ne săturam de cretini, nici de vaci încălţate

Liviu Antonesei — Fri, 30 Jul 2010 13:18:43 +0000

Ei, nu, să nu ne mai plîngem, ne merităm soarta din plin! Avem exact ceea ce am ales şi, prin urmare, ceea ce merităm! Bravii noştri guvernanţi, cu sinistra piticanie din fruntea cabinetului, după ce au sfertuit salariile, au atacat pensiile, au mărit TVA-ul si au comis şi alte perversităţi, au decis că e cazul să purcedem la economii drastice şi la cultură. Bun. Doar că, exact în aceeaşi clipă, i-au dat mînă liberă Doamnei Elena Udrea pentru un nou brand de ţară, după ce cheltuise deja pe cel de anul trecut, practic neutilizat – pentru că neutilizabil! – după aceea, frumoasa sumă de 1 milion şi jumătate de euroi. Dacă l-aţi uitat, e cel cu sloganul România, The Land of Choice, excelent ridiculizat în filmuleţul realizat instantaneu de televiziunea online Happy Fish, sub titlul, mai potrivit, The End of Choice. Ei, bine, cel de anul acesta, din motive de criză, ne-a costat, ca atare, numai 900.000 de euro. Cît va fi mai costat şi deplasarea Doamnei Udrea, cu echipa de foste glorii sportive la Shanghai, pentru lansarea cu surle şi trîmbiţe a făcăturii, nu mai contează. Important mi se pare că logo-ul putea fi achiziţionat cu 12 euro de pe internet! Ne-am prezentat la expoziţia mondială de la Shanghai cu un plagiat, pe care am plătit unui consorţiu de firme spaniole de 75.000 de ori cît costa dacă îl cumpăram onest de pe internet, fără să ne mai şi facem de tot rahatul! Trebuie să recunoaştem, totuşi, că fraţii de gintă spanioli sînt mult mai tari decît noi. Chiar dacă şi-au unit forţele două firme, în ditai consorţiul, pînă la urmă a meritat. Să vinzi ceva de 12 euro cu 900.000 e, într-adevăr o afacere de zile mari. Şi, din informaţiile pe care le am acum, nici măcar pe cei 12 euro nu i-au plătit! Să le dăm numele aici – THR – Assesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion şi Taylor Nelson Sofres – pentru că merită! Cheltuieli zero şi profit 900.000! Să tot faci afaceri. Cu români, desigur, că e o ţară plină de cretini şi de vaci încălţate. Şi cu cît sînt situaţi mai sus, cu atît sînt mai proşti şi cu atît merită mai mult să intri în afaceri cu ei ş-i să-i mulgi pe măsura prostiei lor! Aflu din Adevărul că reprezentanţii consorţiului ar fi declarat că toate detaliile contractului sînt acoperite de clauze de confidenţialitate. Misto! Cum naiba sa nu faci afaceri cu români, indiferent că te apucă să cumperi Petrom, Romtelecom sau să vinzi avioane, elicoptere sau servicii de branding?! Prost să fii…

Asta este. Nu ne mai săturăm de cretini, de vaci încălţate nici nu mai vorbesc. Pe impotentul mintal Boc care, în afară de datul din coasă şi datul din gură, nu ştie riguros nimic, îl punem de patru ori la rînd premier, iar Doamnei Udrea în dăm cu generozitate bugetul a două ministere pe mînă, ca să facă exact ceea ce ştie D-Sa mai bine, să cheltuiască clientelar şi iresponsabil. Păi, dacă preşedintele ţine atît de mult la ei, de ce morţii mă-sii de viaţă nu şi-i naibii acasă, că poate, acolo, se apucă de ceva folositor, poate încep să producă lapte, brînză, lînă, ouă şi ne mai lasă şi pe noi naibii să respirăm. Or fi un fel de animale de casă simpatice, dar nu cred ca pentru atîta lucru trebuie să le dăm ţara pe mînă! Dar ce tot dau eu vina pe preşedinte? Mintea lui atît poate, sufletul lui aşa vibrează! Dar n-am putut citi, chiar şi pe acest blog, la comentarii, aprecieri superlative, cînd nu de-a dreptul panegirice, la adresa D-nei Udrea, sosite de la oameni serioşi, care au mai văzut şi politicieni de prin alte părţi? Ba da, am citit. Şi, atunci, ce mai vrem? Nu e limpede că nu ne-am săturat de cretini şi de vaci încălţate? Că-s şi hoţi, în contextul de faţă, aproape că nici nu mai contează!

Comunicatul Avocatului Poporului privind sesizarea Curţii Constituţionale a Românei în privinţa OUG 63/ 2010

Liviu Antonesei — Mon, 19 Jul 2010 17:36:26 +0000

Mi-a parvenit de la dl. Dan Mircea Cipariu, iniţiatorul Protestului breslelor de creatori împotriva supraimpozitării drepturilor de autor, un comunicat al Avocatului Poporului, prin care această instituţie anunţă că a sesizat Curtea Constituţională a României în privinţa încălcării mai multor prevederi ale Constituţiei României în Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 63 din 2 iulie 2010. Din punctul de vedere al Avocatului Poporului, ordonanţa reuşeşte să încalce legea fundamentală a ţării într-o puzderie de privinţe, de la ilegalitatea guvernării prin ordonanţe înainte de începerea vacanţei parlamentare la încălcarea principiilor constituţionale ale autonomiei administraţiilor locale şi judeţene şi la stabilirea unor măsuri financiar-fiscale, de asemenea contrare Constituţiei. Instituţia Avocatul Poporului pare să dea guvernului semnalul că „scopul nu scuză mijloacele”, prin urmare că nu se poate pretinde luarea unor măsuri împotriva crizei economice cu încălcarea legii fundamentale. La urma urmei, în România nu a fost instituită vreo lege marţială şi Constituţia nu a fost suspendată! În aşteptarea judecăţii de la CCR, postez mai jos comunicatul AP.

COMUNICAT DE PRESĂ
privind sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi stabilirea unor măsuri financiare

Din examinarea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi stabilirea unor măsuri financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 450 din 2 iulie 2010, Avocatul Poporului a observat că acest act normativ conţine norme contrare unor prevederi din Constituţie.
Ca urmare, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţia României, ale art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, republicată şi ale art. 11 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, Avocatul Poporului a ridicat direct în faţa Curţii Constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate privind dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, precum şi stabilirea unor măsuri financiare.
Argumentele de neconstituţionalitate invocate de către Avocatul Poporului au vizat în esenţă, contrarietatea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2010, faţă de art. 115 alin. (4) şi (6) din Constituţia României, instituind exigenţele constituţionale privind adoptarea ordonanţelor de urgenţă şi limitele delegării legislative, precum şi faţă de art. 120-122 din Constituţie privind principiile de bază ale administraţiei publice, autorităţile comunale şi orăşeneşti, consiliul judeţean.

Bucureşti, 12 iulie 2010

Ecouri la Protestul breslelor creatoare

Liviu Antonesei — Sun, 18 Jul 2010 10:25:53 +0000

Nu încape îndoială că protestul iniţiat de scriitorul Dan Mircea Cipariu şi semnat de mai multe sute de creatori din toate breslele – între timp, pe site-ul pe care este instalat originalul, semnăturile s-au tot adăugat! – împotriva suprataxării drepturilor de autor a fost binevenit din mai multe puncte de vedere. Am putut astfel afla ce cred creatorii despre asta, ce crede opinia publică – pe site-urile şi blogurile unde a fost postat textul au fost formulate mii de opinii, doar pe acest blog ajungîndu-se în cîteva zile la aproape 200! –, am început să aflăm ce cred şi unele din autorităţile noastre. Între timp, Curtea Constituţională a României a răspuns, anunţând că aşteaptă sesizarea Avocatului Poporului. A confirmat şi biroul Avocatului Poporului din Iaşi – aşa am aflat şi eu că există asemenea birouri! – primirea protestului, răspunzînd că un răspuns complet şi competent urmează să fie formulat la sediul central al instituţiei. Doar de la preşedinţie, altă instituţie care are dreptul să sesizeze CCR, nu a sosit deocamdată vreun răspuns, dar ştim cu toţii că preşedintele a intrat la apă, mă rog face vizite prin zonele inundate ale patriei. Asta după ce a terminat de citit Codul civil şi Codul penal, în noile lor fomate, că doar e un mare iubitor, un adevărat fan al Justiţiei!

Aici, pe blog, la postarea anterioară, s-au formulat, cum scriam mai sus, aproape două sute de comentarii. Mai la chestiune sau mai lăturalnice, mai antiguvernamentale sau mai proguvernamentale, dar şi multe neutre din acest punct de vedere, ceea ce este expresia unui pluralism sănătos. Am aflat şi multe lucruri interesante despre cum îşi tratează alte ţări creatorii din punct de vedere financiar şi fiscal. Aproape nu mi-a venit să cred că impozitul pe drepturile de autor e de doar 8% în Germania şi 10% în Austria. Nu cred că guvernanţii noştri, mai ales în acest moment de disperare bugetară, ar fi în stare să adopte un asemenea punct de vedere, dar un schimb de experienţă n-au făcut nimănui rău vreodată! Oricum, după cum sună şi protestul, creatorii români nu se aşteaptă la asemenea „favoruri” din partea guvernanţilor, dar nici nu s-ar fi aşteptat la persecuţii fiscale suplimentare. De aceea, după cum mi-a confirmat iniţiatorul protestului şi foarte mulţi dintre semnatari, cu toţii aşteaptă verdictul CCR în această chestiune. În ce mă priveşte, dacă nu din motive strict personale, măcar din solidaritate cu colegii mei, aştept de asemenea cu interes acest verdict. Sănătate tuturor, creatori şi consumatori laolaltă!

Protestul creatorilor din toate breslele

Liviu Antonesei — Wed, 14 Jul 2010 07:38:33 +0000

Am publicat pe blogul meu mai multe apeluri şi proteste formulate de mai multe bresle importante din societatea noastră – profesori universitari, cercetători ştiinţifici, judecători etc. Unele din acestea au condus la satisfacerea, fie şi parţială a unor revendicări. Din acest motiv, public astăzi protestul creatorilor. Iniţiat de un scriitor, Dan Mircea Cipariu, în cîteva zile acesta a fost semnat de mai multe sute de creatori din toate domeniile artelor – literatură, arte plastice, muzică, arte interpretative etc -, iar procesul continuă. L-am semnat şi eu, mai puţin pentru că aş crede că se poate trăi din drepturile de autor literare, cît din solidaritate. Mulţi dintre semnatari chiar din asta trăiesc. Nu neapărat foarte confortabil, dar acesta este unicul lor mijloc de a-şi cîştiga dreptul la viaţă. Din acest motiv le şi doresc succes în demersul lor revendicativ şi îndemn la solidarizare. Veţi vedea pe lunga lista nume celebre ale culturii româneşti vii, dar şi debutanţi plini de talent şi de speranţe.

SCRISOARE DE PROTEST: “Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”

Domnule Prim-Ministru Emil Boc,
Domnule Preşedinte al României Traian Băsescu,
Domnule Avocat al Poporului prof.univ.dr. Ioan Muraru,
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean,
Impunerea CAS şi CASS pe drepturile de autor şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20% ne obligă pe noi, semnatarii acestei SCRISORI DE PROTEST, creatori şi deţinători de drepturi de autor, să protestăm cu fermitate şi să cerem Guvernului României, Preşedinţiei şi Curţii Constituţionale să corijeze o decizie care îi va face pe cei mai mulţi dintre deţinătorii de drepturi de autor să trăiască la limita de jos a subzistenţei. Atragem atenţia decidenţilor din Executivul României că vom folosi, până la rezolvarea cererii noastre, toate formele legale de protest, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.
Nu avem de ce să fim impozitaţi de două sau chiar de trei ori în plus pentru creaţia noastră. Pe lângă impozitul de 16% pe veniturile din drepturile de autor, cât lua statul fiecărui creator până acum!, se vor adăga noi impozite sociale şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20%. Se vor impozita astfel 80% din orice contract pe drepturi de autor şi 75% din contractele pentru operele monumentale.
Guvernul României nu trebuie să pună noi biruri sociale pe creaţie pentru că astfel îi aduce pe mulţi creatori într-o situaţie de faliment social, economic şi financiar şi îi va determina pe foarte mulţi dintre aceşti creatori să părăsească România. Rezultatele acestor drepturi de autor nu sunt produse de serie, sunt produse unicat!, chiar şi atunci când un jurnalist ori un scriitor scrie un text critic la adresa guvernării sau a clasei politice. Creaţia fiecăruia dintre noi nu e mediată nici de Fisc, nici de cei de la putere, ci numai şi numai de o Instanţă superioară tuturora dintre noi. Operele noastre culturale, artistice, ştiinţifice şi info-educaţionale sunt unicat, taxate numai de talent, stil şi educaţie. Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?
În al doisprezecelea ceas, puteţi opri exodul de creiere din România şi sărăcirea celor care apără prin operele lor unice identitatea culturală şi spirituală a României!
Aţi putea face un pas înapoi pentru a face toţi un pas inainte!

Semnatarii Protestului:

Dan Mircea CIPARIU, scriitor, preşedintele Secţiei Poezie – Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bucureşti
Andra ROTARU, scriitoare, editor coordonator www.agentiadecarte.ro
Cornelia Maria SAVU, scriitor, redactor revista “Cultura”
Mihai ZGONDOIU, artist vizual, vicepreşedintele Asociaţiei EURO CULTURART
Liviu ANTONESEI, scriitor
Nichita DANILOV, scriitor
Traian T. COŞOVEI, scriitor
Ştefania COŞOVEI, scriitoare
Mircea CĂRTĂRESCU, scriitor
Ana BLANDIANA, scriitoare
Romulus RUSAN, scriitor
Ion ZUBAŞCU, scriitor
Denisa COMĂNESCU, scriitoare
Nicolae PRELIPCEANU, scriitor
Ioan GROŞAN, scriitor
Ion MUREŞAN, scriitor
Maria RĂDUCANU, artistă (de jazz)
Şerban FOARŢĂ, scriitor
Marcel TOLCEA, scriitor
Victor Ioan FRUNZĂ, regizor de teatru
Andrei BĂDIN, jurnalist
Sorin ILIEŞIU, cineast
Mircea PRICĂJAN, scriitor, traducător, redactor revista “Familia”
Bedros HORASANGIAN, scriitor
Dorin TUDORAN, scriitor
Cristina CÂRSTEA, scriitoare
Mircea MORARIU, prof.univ.dr., critic de teatru
Monica ANDRONESCU, critic de teatru
Gabriela ADAMEŞTEANU, scriitoare
Alina COSMOIU, realizator tv, scenarist
George Costin, actor, manager cultural
Claudiu CIORTAN, artist fotograf
Dumitru Augustin DOMAN, scriitor, revista “Argeş”, Piteşti
Mike GODOROJA, artist, producător muzical, realizator tv-radio, jurnalist
Irina IOSIP, artist vizual
Adrian Alui GHEORGHE, scriitor, director al revistei de cultură, arte & atitudini “CONTA”, Piatra Neamţ
Cassian Maria SPIRIDON, scriitor, redactor-şef al revistei “Convorbiri literare”, Iaşi
Luican Dan TEODOROVICI, scriitor
Denis DINULESCU, scriitor
Rudi SCHMUECKLE, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, grafician şi caricaturist ( membru FECO ), Sibiu
George ARION, scriitor şi jurnalist
Gellu DORIAN, scriitor, directorul revistei “Hyperion”, Botoşani
Aura CHRISTI, scriitor, redactor-şef al revistei “Contemporanul”
Andrei POTLOG, editor, director general Editura EuroPress
Vlad RĂDESCU, actor
Cristian ROBU-CORCAN, scriitor
Antuza GENESCU, scriitor şi traducător de literatură science-fiction
Liliana PETRUŞ, redactor-şef al Publicaţiilor “Flacăra”
Liliana TRUŢĂ, scriitor, Cluj-Napoca
Diana MORĂRAŞU, traducător
Simona VILĂU, artist şi curator independent
Claudiu POPESCU, artist vizual
Ciprian CIUCLEA, artist vizual, directorul IEEB
Rareş ILEA. artist vizual, membru UAP -România
Laura BOCANCIOS, traducător
Florina ZAHARIA, scriitor, redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos”, Galaţi
Radu Pavel GHEO, scriitor
George ANGHELESCU, artist vizual
Robert ŞERBAN, scriitor, director editorial Editura “Brumar”
Nicolae COANDE, scriitor
Marian DOBRE, artist vizual
Simona SORA, critic literar
Lucian VASILIU, scriitor
drd.UTO Gusztav, artist vizual, lector universitar
Ioana IERONIM, scriitoare
Ciprian CHIRILEANU, artist vizual
Dorina CIOPLEA, redactor cotidianul “Gorjeanul”
Lavinia CREŢU, artist vizual
Alexandru BACIU, scenarist
Paul CIBU-DEACONU, traducător
Andrei CREŢU, muzician, Sibiu
Silviu GENESCU, scriitor şi traducător
BALKO Mihai – sculptor, restaurator, curator, secretar “Asociatia Volum Art”
Simona BORTEANU, artist vizual
Matei ENRIC, artist vizual
Mălina IONESCU, artist vizual, scenograf de costume
Gabriel BRĂNESCU, artist plastic, Barcelona, Spania
Lidia NEAGU, jurnalist
Cristina SCHEK, traducător, artist vizual
Noris SCHEK, muzician
Dan-Silviu BOERESCU, scriitor şi jurnalist
Octavian UNGUREANU, comics artist, Bucureşti
Adrian SITARU, regizor de film
Alexandru TOMA, comics artist, desenator, grafician
George BODOCAN, artist vizual
Alexandra PIRICI, coregraf independent şi performer
Anca BOLDEA, scriitoare
Dan COSTE, jurnalist
Dănuţ UNGUREANU, scriitor
Rodica SĂRMAŞ FURNEA, jurnalist
Laurian POPA, artist vizual
Oana TĂNASE, critic de artă, jurnalist
Ramona GUJAN BUNESCU, editor new media
Ioan CODREA, actor Aualeu-Teatru de Garaj şi Curte, Timişoara
drd. designer Mihnea GHILDUŞ, designer profesionist, freelancer
Octavian SOVIANY, scriitor
Doru DRĂGUŞIN, artist plastic
Daniel CRĂCIUN, artist plastic
Gabriela CULIC, artist plastic
Michaela NICA-CRĂCIUN, artist plastic
Ildiko GABOS-FOARŢĂ, traducătoare
Augustin IOAN, scriitor, prof.univ.dr., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti
Daria DUMITRESCU, director Galeria Sabot, Cluj-Napoca
Oliviu CRÂZNIC, scriitor
Alexandru ARION, publisher al Publicaţiilor “Flacăra”
Mihail COŞULEŢU, artist vizual
Ion BARBU, artist & caricaturist
Iulia SIMA, jurnalist şi visual-artist
Mihai TIŢA, scriitor şi jurnalist
Linda PRICĂJAN, traducătoare
Olivia NIŢIŞ, art critic & curator
Monica ISTRATE, VP Graphis 122 non-profit cultural organization
Mădălina LAZĂR, artist vizual
Bertha SAVU, freelancer în publicitate
Şerban SAVU, artist
Ana-Maria MUNTEANU, actriţă
Andrei OGRADĂ, graphic designer, freelance
Ina MOJOIU, jurnalist, manager proiect decosieco.ro
Elena ANDREI, artist vizual & redactor revista de artă contemporană ArtClue
Alexandra Alma UNGUREANU, scenograf
Cristian TOPAN, caricaturist
Mariana GORCZYCA, scriitoare, Sighişoara, USR – filiala Mureş
Alice CARACOSTEA, actriţă, TNB
Mădălina GHIŢESCU, actriţă
Valter HRISTESCU, scriitor, editor The Romanian Echo/ Oregon Portland / USA
Gabriel MIHALACHE, artist plastic, membru U.A.P
Clara VODĂ, actriţă
Dorothea KUNDI, traducãtor
Sorin MIRON, actor
Ştefan Radu CREŢU, artist plastic
Roxana ACHIM, jurnalist
Diana Adriana SFERLE, traducătoare
Mona ANTOHI, redactor editura Humanitas, traducătoare
Rodica LĂZĂRESCU, prof.dr., autor de manuale şi lucrări-info-educaţionale
Oana BÂRNĂ, editor Humanitas
Mara PATRICHE, coordonator artistic I Love Bucharest
Otilia CADAR, artist vizual
ZOIŢA, artist vizual
Liviu G. STAN, scriitor
Steluţa SANILSAU SĂLĂJAN, traducătoare
Claudiu TRIF, artist vizual, producător Antena 3
dr. Luminita GLIGA, artist vizual, membru U.A.P
Octavian BOUR, grafician
Alexandru Mike GHEORGHIU, actor, Teatrul C.I. Nottara
Nicolaie LAZĂR, scriitor, USR-filiala Sibiu
Cosmin MANOLESCU, coregraf, manager cultural
Valentin HOTEA, regizor de film
Adrian ROMAN, regizor de film
Marina ALBU, artist vizual
Iulia POPOVICI, PR & Events manager
Titi PALADE, producător TV
Andreea ANDRONIC, scenarist
Lucian ŞTEFĂNESCU, jurnalist
Mircea TIBERIAN, muzician, compozitor şi interpret de jazz
Ana DRAGOMIRESCU, traducător
Puşa ROTH, scriitoare, realizator radio
Iulia GORZO, traducătoare
Cristina POTERĂŞOIU, director executiv Asociaţia Editorilor din România
Silvia COLFESCU, director editorial Editura “Vremea”
Sorin MĂRCULESCU, scriitor şi traducător
Harry Tavitian, pianist de jazz
Miron GHIU, jurnalist
Simion CERNICA, artist
Otilia BORŞ, artist plastic
Marian POPESCU, critic de teatru
Angela BACIU, scriitor
Geo STROE, scriitor
Nicolae BRÂNDUŞ, compozitor, prof.univ.dr.
Natanael MLADIN, doctorand Queen’s University of Belfast, UK, traducător
Nicolae BÂRNA, critic literar
Alina TEIANU, actriţă şi realizator radio
Angela FURTUNĂ, scriitoare
Judit BALKO, artist vizual, preşedinte Asociatia “Volum Art”
Nicolae MACOVEI, artist plastic
Szabó Krisztina, artist plastic
Cătălin Nicolae OANCEA, sculptor
Cătălin ILINCA, artist vizual
Mihaela MIHAI, artistă
Gabriela LUNGU, traducător, Fialiala Cluj a USR
Iolanda MALAMEN, scriitoare
Viorica NIŞCOV, traducătoare
Ionuţ VIŞAN, artist plastic
Valeriu BARBU, scriitor
Anamaria SPĂTARU, jurnalist, Radio România Cultural
Monica VAJNA, jurnalist
Andra MATZAL, editor
Adela MOTOC, traducătoare
George TURLIU, solist, Einuiea grup
Dan MIHĂESCU, scriitor, membru al USR
Mariana MIHUŢ, actriţă
Victor REBENGIUC, actor
Iarina DEMIAN, actriţă
Daniela ŞTEFĂNESCU, scriitoare, membră USR, traducătoare şi editor
Iulia ARSINTESCU, traducător
Claudiu GROZA, scriitor şi jurnalist
Alexandru PETRIA, scriitor
Emil PANTILIMOM, manager cultural
Alexandru Al. ŞAHIGHIAN, traducător şi redactor
Stejărel OLARU, scriitor, istoric
Constantin ABĂLUŢĂ, scriitor, preşedintele PEN Club ROMÂNIA
Cătălin Tzetze RĂDULESCU, plastician, restaurator de artă
Aida HANCER, scriitoare
Tatiana SEGAL, traducătoare
Paula Maria FRUNZETTI, actriţă
Magda CÂRNECI, scriitoare
Ion POP, scriitor, profesor universitar
Lucian ALEXIU, scriitor
Mihai ŞURUBARU, regizor de film, secretarul Asociaţiei Filmului de Animaţie din cadrul UCIN
Paul Eugen BANCIU, scriitor
Adara M. BLAGA, scriitor
Ara ŞEPTILICI, scriitoare
Simona-Grazia DIMA, scriitoare, secretar al PEN-Clubului român
Andrei NOVAC, scriitor
Vlad CIOBANU, sculptor
Mihaela MIHAI, preşedintele Uniunii Artiştilor Liber Profesionişti din România
Ioana DIACONESCU, poetă
Stelian TĂNASE, scriitor
Bogdan ULMU, om de teatru

P.S.1: SCRISOAREA DE PROTEST poate fi accesată la adresa web: www.agentiadecarte.ro
P.S.2.: Pentru conformitate, Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com ), iniţiatorul SCRISORII DE PROTEST “Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”

Clar, însă enigmatic, Char…

Liviu Antonesei — Sun, 11 Jul 2010 08:07:39 +0000

Odată şi odată, tot va trebui să dau seama, tot va trebui să scriu ceea ce le datorez maeştrilor mei într-ale poeziei. Mă refer, desigur, la Mallarme şi la Char. Regret că l-am privat pe primul de accentul din nume şi pe al doilea de prenume, care ar fi echilibrat lungimea numelui său cu cel al maestrului dintîi, dar, deşi mă chinui de vreo oră, nu găsesc mecanismul prin care aş putea pune accente! Deci, odată şi odată, va trebui să scriu despre asta, dar nu acum şi aici. Acum, îmi revine în memorie un scurt poem, pe care l-am citit prima oară acum vreo treizeci de ani. Un poem scurt, aparent cum nu se poate mai clar, mai limpede, dar care păstrează constant, măcar pentru mine!, ceva enigmatic. O să-l citez, mai întîi, în limba franceză, pentru că, de-a lungul acestor decenii, l-am chinuit cu nu ştiu cîte versiuni în limba română, nefiind niciodată sigur că am nimerit-o pe cea mai adecvată. Se numeşte Contrevenir şi face parte din ciclul Quitter, inclus în volumul din 1962 La Parole en Archipel, apărut, desigur, la Gallimard. Sună aşa:

„Obeissez a vos porcs qui existent. Je me soumet a
mes dieux qui n`existent pas.

Nous restons gens d`inclemence.”

Nu e cazul să postez aici toate variantele de traducere la care am ajuns de-a lungul vremii. Deocamdată, o prefer pe aceasta:

„Credeţi în porcii voştri care există. Eu mă supun
zeilor mei care nu există.

Rămînem bărbaţi ai inclemenţei.”

Cred că voi fi avut şi traduceri mai „lirice”, dar este unul din cazurile în care nu lirismul însuşi m-a interesat într-o poezie, ci altceva, poate sensul?, deşi nu asta trebuie căutat acolo! Cine doreşte îşi poate exersa talentul de tălmăcitor, deşi altceva m-ar interesa pe mine – şi anume un răspuns la întrebarea: de ce mă obsedează de atîta vreme şi atît de mult aceste versuri scrise acum jumătate de veac şi descoperite de mine acum un sfert de secol? Eu nu am răspunsul, am doar versurile, ba în franceză, ba în română, în minte…

Un experiment cultural

Liviu Antonesei — Wed, 30 Jun 2010 15:36:05 +0000

Pe la sfîrşitul lui noiembrie trecut, cînd tinerii mei colegi de la revista şi fundaţia Timpul mi-au propus să reluăm Serile cu acelaşi nume, dar nu în formatul lunar de acum cîţiva ani, ci într-unul săptămînal, am făcut ochii mari şi mi-am exprimat deschis scepticismul. Şi, totuşi, nu eu, ci ei, adică Gabriel Cucuteanu, Adi Afteni şi Nicoleta Dabija – coordonare generală –, au avut dreptate! Vreme de aproape şapte luni, s-au perindat la întîlnirile de joi, ora 20, sediul nou al Universităţii din fostul Romtelecom, etajul cinci, zeci de artişti ai Iaşului sau veniţi în vizită la Iaşi şi bucuroşi să participe la întrunirile noastre. Au recitat poezii Radu Andriescu, Constantin Acosmei, Lucian Vasiliu, Şerban Axinte, Aura Christi, venită de la Bucureşti, mai tînărul autor Anton Lascu, ba chiar, cuprins aşa de un fel de entuziasm, eu însumi. Cu proză, s-au produs Bogdan Suceavă, sosit din America pentru un program de promovare a ediţiei a doua a romanului Venea din timpul diez, apărut la Polirom, din paginile căreia care ne-a şi delectat, Nick Sava, cu proză scurtă plină de umor, şi Dan Petru Cristea, cîştigătorul concursului de debut în roman al editurii Cartea Românească pe anul trecut. Regizorul Bogdan Ulmu a montat în cadru non-convenţional, cu studenţii de la Universitatea de Arte din Iaşi, o piesă de Lucian Parfene, tipărită apoi, parţial, în revistă, Ana Chiricescu a asigurat mai multe vizionări de scurt-metraje româneşti şi străine, dar a organizat şi zilele lui Nae Caranfil la Iaşi, iar actriţa Luiza Cupceac a performat mai multe recitaluri – şi personal, dar şi cu elevii de la şcoala privată de teatru pe care o conduce. Tot în zona artei dramatice, trebuie să amintesc întîlnirea, electrizantă, cu actorul şi profesorul de teatru Emil Coşeru.

Şi era să uit tocmai muzica, deci de arta care a fost permanent prezentă la serile noastre, alături de celelalte arte! Au cîntat Dinu Olăraşu, venit special cu o zi înainte pentru a participa la eveniment, deşi avea un concert stabilit abia o zi mai tîrziu, Paul Arva, care a avut bunăvoinţa s-o facă de mai multe ori, tot de cîteva ori a cîntat şi Şerban Axinte, de două ori împreună cu Dan Viţcu, refăcînd cumva parţial fosta formaţie Craii de Curtea Veche, dar au cîntat şi cam toţi tinerii care înseamnă ceva în folkul ieşean: Andrei Bauer, Sebastian Albu, Alexandra Andrei, Cosmin Vaman, Andrei Savinescu, Jimmi Badiu, Ana Suruniuc, Tavi Lazăr, Victor Corchez, Vlad Moraru. Şi, iarăşi, să nu uit recitalul de nai al lui Vladimir Beşliu şi cele de pian ale lui Alex Marinescu.

Surpriza mea nu a fost că tinerii mei colegi au reuşit să atragă atît de mulţi invitaţi, atît de prestigioşi, aparţinînd aproape tuturor artelor. Este meritul lor, aproape exclusiv, eu mai degrabă am domnit asupra evenimentelor, ca un fel de împărat al Japoniei, dînd eventual cîte un sfat – ei au guvernat, ca să spun aşa. Surpriza a fost însă numărul incredibil de mare al spectatorilor! Nu cred să fi fost vreo ediţie cu mai puţin de 40 de participanţi, cele mai multe avînd în jur de 100. Îndeosebi tineri, însă nu exclusiv, pentru că profesorii Valeriu Gherghel şi Stelian Dumistrăcel, scriitorii Lucian Vasiliu, Nick Sava, Dorin Spineanu, regizorul şi scriitorul Bogdan Ulmu, şi-au făcut un obicei din „joi seara, la Timpul”. Interesant este că din nucleul de tineri spectatori, Adi Afteni, directorul EuroArt, festivalul nostru anual de teatru, a selectat pe cei 25 de voluntari, care au făcut, din punct de vedere organizatoric, ediţia din mai, anul acesta, a festivalului, una aproape perfectă.

Deci, pesimismul meu a fost complet dat peste cap. Nu reuşesc să-mi explic nici acum, cînd scriu asta, din ce motive. Poate că mai sînt urme de „capitală culturală” în urbea noastră? Poate că nenorocita de criză pe care o parcurgem ne mai eliberează de cele lumeşti şi ne trimite spre cele ale sufletului şi spiritului? Poate am nimerit peste o nişă încă neacoperită de altcineva? Poate ceva din toate acestea? Nu ştiu. Important e că a mers şi că avem motive ca, de la toamnă, să o luăm de la capăt! Şi încă un lucru – dintre oaspeţii frecvenţi ai blogului, Inimă-Rea a participat la o ediţie a Serilor Timpul. A spus că i-a plăcut. Poate să confirme sau nu! Şi o chestiune amuzantă şi nostalgică în acelaşi timp – regretul prietenilor noştri polonezi, Olga şi Marek, studenţi în limba şi literatura română la Cracovia, aflaţi în acest an cu burse la Universitatea din Iaşi, că nu vor mai lua parte la activităţile Serilor… Nu ştiu dacă au ratat vreo ediţie… Dar poate mai vin!

( O versiune a textului în ediţia din 1 iulie a. c. a cotidianului Flacăra Iaşului )

O poezie de Rilke – şi bine v-am regăsit!

Liviu Antonesei — Sun, 27 Jun 2010 08:47:27 +0000

Poate că sunt eu într-un fel de stare lirică, de-mi tot vin în minte poezii pe care le ştiu de tare multă vreme! Sau, poate, mă apucă nişte nostalgii… La plecarea spre Veneţia, am lăsat „moştenire” o frumoasă poezie de Brecht. Frumoasă şi, cum a observat toată lumea, actuală, foarte actuală. M-am întors cu o poezie de Rilke în minte! Pe care am citit-o prima oară cînd eram student, într-o traducere interbelică, aparţinînd lui Jebeleanu, despre care n-aş fi spus că ştia nemţeşte. Mai există o traducere interbelică, comisă de Arghezi însuşi, dar îmi place mai puţin. Există şi traduceri mult mai recente, dar mie mi-a rămas în minte asta, a lui Jebeleanu, care chiar mi se pare că sună cel mai apropiat de original, aşa că pe asta o voi şi cita în continuare:

„Moartea e mare
Guri rîzătoare îi suntem noi –
Cînd ne credem în mijlocul vieţii,
Apare
Şi rîde în fiecare din noi,
Apoi”.

E actuală poezia lui Rilke? Aş spune că e etern actuală, deci e actuală şi pentru vremurile pe care le trăim. Şi, atunci, mă întreb: ce-şi imaginează puternicii zilei, cînd se încontrează unii împotriva celorlalţi şi, cu toţii, împotriva noastră? Că sînt nemuritori? Din fericire, nu sînt. Dar nici noi nu sîntem! Şi, dacă nu sîntem, dacă avem o singură viaţă aici pe pămînt, nu doar foarte scurtă, ci pur şi simplu imprevizibilă, de ce naiba îi răbdăm? Nu de ce îi rabdă pămîntul, că e treaba pămîntului ce face cu cei care-i calcă coaja, ci de ce îi răbdăm noi, cînd atîta de puţină viaţă purtăm în gurile noastre rîzătoare?