regim monorim
(se dedica generalilor în permanenta retragere si dlui Larry Wax-Albina)
vezi, agenturili se duc
în pas întors de ieunuc
cu fes albastru si papuc
se scutur penele din cuc
scroafa se urca iar in nuc
si nu stiu daca o s-apuc
balul bobocilor giugiuc
mai mândra decât orice stea
e steaua care ne belea
si azi ne-mpiedicam în ea
Iată şi un distih epigramatic, datând din ‘48 – când Zaharia Stancu a editat “Desculţ”-ul (căci “unii-s culţi, alţii, desculţi”, vorba maestrului Arghezi, absolut, pe-atunci, indezirabil) şi când veneau şi tot veneau, nemaivenind, americanii -, ce-i aparţine lui Victor Eftimiu (oportunist, altminteri, cinic, dar, ca să zic aşa, simpatic):
Şi spui c-ai fost desculţ, cu anii?
O sa te-ncalţe-americanii!
@) Dorin Tudoran
Da` de ce sa te contrazic?! Numai in aceste citeva minute de film, am vazut puzderie de chestii dubioase – persoane, asocieri etc -, pe care atunci, “in virtejul recolutiei”, nu le vazusem, unele nici nu aveam cum, dat fiind ca, de pilda, activitatea de colaboratori ai Secu ai unora de acolo, de la directori socialisti la derbedei din vecini, avea sa fie confirmata mult mai tirziu. La unii, aveam eu banuilei, insa fenomenul, inclusiv in teritoriu prin urmare, a fost mult mai amplu…
Mai transcrisesem (dar nu ştiu unde a dispărut?!) un distih epigramatic al raliabilului Victor Eftimiu, datând din ‘48, când a apărut “Desculţ”-ul de Zaharia Stancu şi tot veneau, nemaivenind, americanii:
Şi zici c-ai fost desculţ cu anii?
O să te-ncalţe-americanii!
O ştiu de la Părintele Avramescu (alias Jonathan X Uranus), care spunea că e genială, – ceea ce, de altfel, cred şi eu.
O întrebare pentru Dorin Tudoran:
Generalii-n retragere
mai fac câte-o tragere?
Eu, unul, aş răspunde cam aşa:
Fac, domnule dragă,
s’nu uite să tragă.
Îmi cer scuze: văd că a reapărut!
@ Serban Foarta
Tare bune!
In legatura cu Veronica Porumbacu eu ridic problema Gheorghe Gheorghiu Dej. Stiu, de mult, “pe surse” o varianta. Si anume: Dej il simpatiza pe Pastorel, dar alde Theohari Georgescu si alti baieti-de-baieti si fete-de-fete ii purtau sambetele si-l infundau ori de cate ori ii “ajuta” Pastorel. Se pare ca Dej l-a chemat o data la el pe Pastroel si, cu mult humor, l-a sfatuit sa fie, drakului, mai atent. Macar sa nu mai scrie de-alea cu el, Dej. A incercat sa-i explice si de ce; cum ca el dej era atunci cam ce fusese regele inainte. Acela ar fi fost momentul in care Pastorel ar fi suspinat istoricul “Bancul asta tampit nu l-am facut eu”…
Mircea Crisan a avut destule de patimit in urma turnatoriilor, mai ales dupa acel “Eu si materia moarta”. La o petrecere de Ziua Republicii Seful cel Mare l-a luat de-o parte sa-i spuna cam ce-i spusese lui Pastorel. Crisan o tot dadea de dupa cires, c-o fi, c-o pati, ca aia, ca ailalta, ca… cenzoorii il persecuta. Mancare multa, sampania – asiderea, Crisan gras si… gazos trage o basina babana. Seful cel Mare ramane tablou, Crisan insa continua dezinhibarile: “Vedeti, tovarasul Dej cat de ticalosi sunt? Mi-au pus basina asta pe fotoliu ca sa credeti dvs. ca eu sunt un nesimtit! Provocatori nenorociti…”
@) Dorin Tudoran
Nu se poate, nu se poate!!! Geniala! Dar si securistii ce nemernici!!!
Raspuns lui Serban Foarta:
Cum sa nu? Gheneralii partzaie/ partzaiesc (iar am nevoie de EBA) cat ii tine gura
Ca tot l-ai adus pe Arghezi printre noi – doua lucruri.
Primul – nu pe Stancu l-au incaltzat amricanii; l-au “incaltzat” pe Basescu, ca sa nu umble in “teneshi” chinezesti pe la Paris.
Al doilea – din antologia de pamflete ale lui Areghezi, lipseste, din pudibonderie, unul epocal. E, in fapt, o nota de doua randuri despre unu’ care-l tot musca de unde nu se cuvine de cateva luni. Arghezi scrie cam asa, dupa ce citeste ultima isprava a famelicului:
“De catva timp, domnul Cutare incearca sa devina din basina cacat. Felicitari – azi dimineata a reusit!”
@Serban Foarta
Da, da, am gresit – cel cu incaltzatul lui Stancu era histrionul albanez Eftimiu.
Cat despre genialitate, as zice ca Uranus a fost cam prin preajma. Teza mea de licenta a fost despre Urmuz si anvangarda europeana. Am petrecut lungi saptamani in fabuloasa biblioteca a lui Sasa Pana si am dat peste Uranus…
Şerbane, cu nespusă umilinţă, îndrăznesc să corectez versu’:
O, vino iar să te înhaţ,
Să te cuprind în al meu laţ,
Tu, fiul meu, dorinul meu,
Să-ţi arăt iar cât sunt de zmeu!
Să te cuprind în al meu maţ.
Nu ştiu de e, parcă sună mai bine…
@Liviu Antonesei: să nu cumva să ”cenzurați” vreo literă, vreo vorbuliță din comentariile la postarea asta, că fac rivoluție, moarte de om! Parol!
)
Subscriu!!!
@) Zitella
Pai, ar fi timpul de-o revolutie, dar cum eu nu cenuzrez indeobste, nu vad cum ca mai porni biata de ea!
@) Da_nu_nu
Adica si mata esti vreo rivolutionara?!
@) All
Cine nu circula pe facebook poate vedea filmuletul ce 22 decembrie 1989 la Iasi pe newsiasi.ro, mai precis la adresa
http://www.newsiasi.ro/eveniment/actualitate/717-video-imagini-inedite-din-noaptea-de-22-decembrie-1989-in-casa-patrata-la-iasi.html
@ Liviu Antonesei:
Dacă ziceți că e nevoie … eu n-aș putea decât să vin cu un cuțit de măcelărie, baionetă, n-am!
Deocamdată, stau cu ochelarii pe blog, poate-o porniți de la Iashington, de data asta!
@ Florin Iaru
A dracu’ e pielea pe Catzavencii astia: una-doua, sa te bage la bulau! Noroc ca nu citestu “toaasu” Talpes blogul aista!
@Dorin Tudoran
Chiar ca noroc! Ca daca ar citi diversii generali, poate ar ‘refuta’.
@ Zitella
Stimata doamna, sa stiti ca si de le Bushington se poate isca o atare razmerita.
@) Gheorghe Campeanu
Astept Washingtonul, ca m-am saturat sa tot astept provincia!
Alta cu Mircea Crişan, dragă Dorin & Comp.:
Întors acesta de prin Occidenturi, a fost chemat de marii mahări să povestească ce-a văzut pe-acolo. Cum paharu-i era gol, căci se golise, a întrebat, ridicându-şi-l, – candid: “Aici nu toarnă nimeni?!”
Alta de-a lui Argezi:
Dl N. Davidescu a fost o javră şi a rămas o coadă!
P.S.
Da, Floriniarule, sunt de acord cu maţul! Mă bucur să te-auz…
@ Gheorghe Câmpeanu: Și stimată, și doamnă și rivoluționară din Bushington, aiasta-i prea de tot, stimabile! Mi-e peste poate!
Liviu, sînt modest sau am îmbătrînit: de-o rivuluţie nu mai duc, dar la o revoltă m-aş băga!
Cît despre Veronica Porumbacu, eu ştiu alta:
Veronică, Veronică,
Eu credeam c-o ai mai mică
Da’ în chestia matale,
cu-adîncimi fenomenale
intră-ntregul continent…
(şi mai departe nu ştiu. Veronica tocma’ ce publicase: “Ţie-ţi grăiesc – sau vorbesc – Americă!”)
@) Florin Iaru
Plus ca, la noi, oricum o dai, revolutiile tot ies prost pina la urma!
Am ratat sezatoarea de aseara – ca o bauta intre prieteni. Am fost la alta. Neinspirat, ce sa zic…
Dorin Tudoran si-a facut teza de licenta cu avangardistii romanesti – semn de “liberalizare” – cum i se spunea libertatii ciumpavite de atunci. Asta-mi aminteste o isprava din facultate, anul 1972, toamna.
“Primirea noastra in Partid facea parte dintr-un vast plan al Partidului de a disciplina intelectualitatea. Asa ca, in anul imediat urmator (adica II – `971-72) a aparut lozinca autoconducerii studentesti – vezi Doamne, nu mai erau asistentii sefi la ASC ci studentii insisi trebuiau sa-si aleaga „conducatorii”, dintre ei. Bineinteles ca eram pe lista, marele maestru al combinatiilor – nelipsitul Jenica Marinescu, seful ASC pe facultate en titre – facind jocurile si listele… Noi, fraierii de serviciu, chiar o luaseram in serios, ne faceam planuri cum sa punem mina pe putere si, mai ales, cum sa o folosim. Nu spun ca unul din punctele „programului” era lungirea facultatii, de la 4 la 5 ani, asa cum inca mai era, dar nu si pentru noi. Ba mai figura acolo si reparatia istorica, facultatea sa devina de Litere-Filozofie, asa cum i se cadea si cum ii fusese altadata rangul.
Booon… Dar Jenica descopera ca unul din studenti, Dan Nastase (a ajuns consilierul lui Jos Nik Ilici – era de familie buna, nu?) are o mama pe la CC, si ni-l baga pe git, ca secretar al ASC pe facultate, la care noi punem alta combinatie in miscare: la adunarea generala de alegeri, il dam peste cap. Eu aveam sarcina discursului de nereceptie. Doar ca, la adunarea cu pricina, condusa de unul Filipas – lector pe la Filozofie dar deja activist sadea – nu mi se mai da cuvintul – cica orele erau inaintate… Eu cred ca rasuflase ceva din conjuratia noastra si ca „baietii” pregatisera contramasuri, ca sa nu aiba dureri de cap. Oricum, orele erau intr-adevar inaintate (aveau oamenii aceia un adevarat har de a omori timpul, complicat ritual oficiau) se facuse ora 21 (noi incepuseram pe la 17) era miercuri, era meci la tv – FC. Arges-Real Madrid sau cam asa ceva, eu voiam sa vad meciul si atunci ma car. Dar nu plec si eu, ca omul, pur si simplu sau lasind vorba ca m-a apucat vreo durere (ca asa le placea tovilor, sa-i minti „cu cap”, nu sa dai cu mamaliga-n geam). Nu, taticu`, eu plec lasind un billet doux pentru tov. Filipas: Daca dv. va permiteti sa ma taiati de pe lista inscrierilor la cuvint, fara sa ma intrebati, eu imi permit sa plec de la adunare, fara sa va intreb. G. Tudor
Cred ca era prin repriza a doua cind au ajuns la alegeri si, cind a venit rindul lui G. Tudor si s-a cerut sa se arate respectivul la fata, s-a aratat mesajul. Bum-bum! A racnit filipasu` ca din gura de moarte: Vedeti, tovarasi studenti, pe cine era cit pe ce sa alegeti intr-o functie care (nu-i asa, bla, bla, bla). Jos cu el de pe lista! Muuu, a facut adunarea, brusc inviorata. Ba da! chiuie filipasu` si se atirna cu minile de toartele cerului… Muuu, adunarea. Si muu a ramas.
Era periculoasa rau autoconducerea aceea, lucru` dracu-n casa popii, mai ales cu studentii! Aia nu erau intregi la cap, ei chiar o luau in serios. Bine, tovii aveau ei solutii – „confirmarea” alegerilor la nivel superior; bineinteles ca ciuciu confirmare. Asa ca functionarea mea la acest inalt nivel a fost aminata cu un semestru…
Ei, fratilor, daca a doua zi ar fi avut loc alegeri libere in facultate, eu aveam asigurat postul de presedinte. In afara de ai batrini, care preferau sa ma ignore, mai ca nici nu-mi mai raspundeau la salut, toti ceilalti – colegi, asistenti – ma-nconjurau si ma felicitau pentru „curajul meu”. Eu cam tineam minte ca, de fapt, voisem doar sa vad meciul, dar daca bobii picasera asa, ok. Mai fusesem eu si altadata popular, nu ma deranja cine stie ce. Dar pe altii ii deranja. Pe una, Elena Zaharia (pe atunci lector pe la nu-s` ce catedra de literatura) asa a deranjat-o incit, la o adunare de partid, le-a reprosat celor din BOB ca tolereaza „o atitudine huliganica” la un membru al BOB. Saracii mei profesori – mai ales nea Alecu Hanta – credeau ca scapasera! Nu au scapat. A trebuit „sa ia masuri”. Asa ca, la urmatoarea sedinta a BOB „s-a pus in discutie” cazul, sa se ia o hotarire – propunem sanctionarea sau nu?…”
Neamtule, ma bucur ca a ajuns cartea la tine. Am incercat sa intru pe blogul tau da’ nu-i chip, cica folosesc semne interzise. Zau ca nu l-am folosit pe-ala cu degetu’ mijlociu!
@) InimaRea
Da mestere, am avut o sezatoare frumoasa ieri pe aici. Dar nu dispera, cred ca baietii/poetii au ramas in forma si vom continua. Ciudat ce-mi spui depsre blogul neamtului, eu am reusit sa las un semn acolo – ori macar asa am impresia!
Dragă Floriniaru,
“Ţie-ţi vorbesc, Americă” e un poem (lung) al MARIEI BANUŞ.
Faptul că Păstorel circula oral decurge şi din versiunile multiple ale uneia şi aceleiaşi producţii. Acceptă, rogu-te, varianta mea! E mai completă (dacă nu şi cea adevărată).
@) Serban Foarta, Florin Iaru
Da, versiunea adusa aici de Serban e mai completa. Si e adevarat, zicerile lui Pastorel deveneau urgent “folclor”, de asta avem atit de multe variante la aceeasi epigrama sau anecdota…
Liviu, amfitrionul nostru generos,
ai observat ce junimişti, fie şi dacă nemaijuni, suntem de două zile-ncoace?
De când, adică, anecdota primează, – ca-n istoricul cenaclu…
Ar merita o explicaţie acest simpatic fenomen.
Poate că o dai tu!
Şerban
@) Serban Foarta
Stii ca ai dreptate?! Acum, cind mi-ai semnalat tu, imi dau seama ca asa este! Acum, cint priveste explicatia, mai intii trag un pui de somn, sa mai elimin din efectele unui Oncle Jack, la single barel, degustat cu niste amici, apoi poate m-oi incumeta…
@LA
Din filmuletul Dec ‘89, care mie nu-mi poate spune prea multe (adica specific la episod) din pricina distantelor de timp/spatiu/context, s
am ‘desprins’ doua invataminte:
1. In jurul si printre revolutionari(lor) evoluau organizat o sumedenie de straie cu epoleti (unele purtate pe trup, altele pe chip), de (vorba lui Monciu-Sudinski) “nu se mai putea deosebi omu’ de organ”.
2. Aflam din remarcile unuia dintre vorbitori, ca doamna (da, doamna!) care avusese in dotare baioneta-cutit “suferea de tulburari psihice”
Dragă Liviu,
ai dat, Urbi & Orbi, de ştire că epigrama cu steaua de pe uzină (era să zic: colivă!) ar fi de Păstorel. Tot ce se poate (şi-i rog pe cei pe care i-am contrazis să nu se supere, – căci nu am vrut să-i supăr). Eu aş atrage doar atenţia că falsele atribuiri se datorează, uneori, prestigiului pe care-l au unele personalităţi, chemate să confirme excelenţa cutăror texte apocrife. Dacă “Ecclesiastul” s-ar putea să fie opera Rigăi Solomon, “Psalmii lui Solomon” e sigur ca nu-i aparţin acestuia din urmă, fiind mai… tineri cu aproape un mileniu. Ceea ce nu infirmă ipoteza că Păstorel e, totuşi, autorul epigramei astro-uzinale… Numai că eu mă îndoiesc!
@) Serban Foarta
Nu, nu dadusem urbi et orbi, retrimisesem numai mesajul catre tine si Dorin. Si, da, sint de acord cu mecanismul, descris de tine, prin care se petrec falsele atribuiri. Cit priveste indoiala, nici eu nu mi-am pierdut-o! Prea mi-a sunat mereu textul cu pricina atit de ardeleneste de am ajuns si eu sa-l pronunt la fel!
@) Gheorghe Campeanu
Excelenta observatia dintii! Si mie mi s-a parut ca exista acolo puzderie de fete dubioase, insa aveam mai degraba banuieli in ce-i priveste pe cei cu uniforma de dinauntru, inte timp, au mai iesit informatii la lumini, iar filmuletul mi-a confirmat ca evenimentele de la “centru” se reproduceau, in mic, si in teritoriu!
@) Gheorghe Campeanu
In ce priveste a doua observatie, n-ai nimerit-o perfect – remarca apartine bunului meu prieten si coleg de “batalii”, foarte rafinatul profesor de franceza la Universitatea noastra, fost sef al revistei Dialog, inclusiv in 1983 cind ne-a luat in tarbaca Secu. Nu cred ca a folosit vreodata in viata sau o formula de genul tovarasul/tovarasa…
@ L.A.
Explicatia ta re punctul 2 al comentariului meu, este pertinenta, caci, cum spuneam, de departe (ceva mai usor de la NY decit de la Iasi pe 22.12.1989) sedinta din film nu poate reprezenta decit un episod cu oameni total necunoscuti mie. Totusi, “vorbitor” nu este in sine un cuvint de ocara, doar prin asociere. Cum habar nu am cine este cine, nu ‘insinuam’ altceva decit ca “pictorita” in legatura cu care va petreceti o parte din discutie, avea “tulburari psihice”, altfel cum ar fi venit dansa la rivulutie cu ditamai iataganul?!
Observi, sper, ca din dorinta de a nu porduce posibile enervari ale oaspetilor tai, nu am facut nici o remarca despre scena cu sarutatul gazetei “Scanteia Poporului”. Undeva in spatele acelui ziar apare o figura ce aduce cu sociologul Mircea Kivu (poate singura fata care mi-ar zice ceva daca nu ma inseala ochii).
In filmuletul acela, m-a frapat personajul violet – cu barba falsa si ochelari de soare – care inspecta totul din priviri, ba chiar se si preumbla de colo-colo. Am inteles, in sfirsit, ca avea dreptate Ceau’ – agenturili controlau totul, oamenii lor puteau fi detectati cu usurinta – poate ca asta si-si doreau, sa li se simta forta si neteama.
Pe urma, mi s-a parut ceva cunoscut la el – felul de a fuma. Apoi, si-a dat ochelarii jos si m-am dezamagit – saracu’ Ceau’ n-avusese dreptate, agenturili n-aveau nici o treaba pe-acolo.
@) InimaRea
Eu cred ca agenturile aveau ele treaba pe acolo, doar ca nu le-ai identificat tu bine! Serios, urmarind filmul ieri, mi-am dat seama, pe baza informatiilor aparute ulterior, ca nu ma inselam fiind foarte suspicios cu ce se petrecea acolo! Erau agenturile din plin, doar ca erau chiar cele ale lui Ceau, in care-si pusese nadejdea si care tocmai ce-l basculau de la putere!
@) Gheorghe Campeanu
Stai linistit, nu-i motiv de suparare. Al Calinescu facea remarca aceea cunoscind, ca si mine, persoana si situatia ei psihica. Aia de la armata, cretini, voiau s-o scoata de atentatoare la viata revolutionarilor, pe cind ea venise mai degraba sa ne apere!
Da, l-am vazut pe cel care seamana cu Mircea Kivu, dar nu e el, scenele fiind filmate la Iasi…
offtopic
http://www.youtube.com/watch?v=wTkTeWwB0Sg&NR=1&feature=endscreen
sper ca nu abuzez daca ofer aceasta dedicatie stimatului invitat
http://www.youtube.com/watch?v=EiZiRknZJo4&feature=related
@) Intre
No problem! Pentu Dorin, oricite dedicatii!
foarte multumesc si va dorim tuturor timpuri fericite
http://www.youtube.com/watch?v=n8bmXG4MtPI&feature=related
@) All
Pe pagina mea de facebook, am postat felicitarea de Craciun primita de la Serban. In opinia mea, e senzationala! Astept, acum, sa vad ce-mi trimite Ion Barbu, care pina acum nu m-a dezamagit.
În ajun de sărbătoare,
un gând de bine gazdei primitoare,
să-l țină Domnul sănătos, că are o inimă mare!
Iar invitatului, pe care îl vizitam la ”blocul” dumnealui, mai an,
să fie sănătos, să ne mai scrie, să-i treacă de i-o fi de-alean.
Vizitatorilor statornici, veseli și haioși,
Marcelei și lui George-inimioară, lui Fulcanelli, domnului Gogea, lui Virgil,
de sărbători vă zic s-aveți ce vă doriți, iubiți și iubitori să fiți!
Iar celor ce în trecere pe-aici, scriu cu mult har,
și-mi dau prilej de învățare,
de zâmbete, de râs nebun, de cugetare,
urez să ne trăiți, să mai veniți.
Sărbători cu bine și la mulți ani tuturor!
http://www.youtube.com/watch?v=B1bLxrZEy4g&feature=related
@) Zitella
Multumiri pentru urari. Sa fim sanatosi si sa nu ne pierdem umorul!
Si pentru că tot este vorba de filme și filmulețe, țin să vă anunț că și eu mă pregătesc să joc într-un film (din păcate nu e nici o revoluție pe-acolo și nici măcar o revoltă, ceva …. cât de cât…). Deocamdată mi-am pregătit coloana sonoră
http://www.youtube.com/watch?v=dWZLqfRWNYM&feature=related
pe care v-o fac cadou spre audiție în preajma Crăciunului.
Doresc un Crăciun Fericit tuturor prietenilor mei de pe nivelul 4 de realitate !
Și evident că vă aștept pe Marte la un pahar de zeamă de quasari, pusă în butoi de stejar acum 1000 de ani !
Să vă dea Dumnezeu bunătate! Și sănătate. Remember John Lennon:
http://www.youtube.com/watch?v=z8Vfp48laS8