Am publicat pe blogul meu mai multe apeluri şi proteste formulate de mai multe bresle importante din societatea noastră – profesori universitari, cercetători ştiinţifici, judecători etc. Unele din acestea au condus la satisfacerea, fie şi parţială a unor revendicări. Din acest motiv, public astăzi protestul creatorilor. Iniţiat de un scriitor, Dan Mircea Cipariu, în cîteva zile acesta a fost semnat de mai multe sute de creatori din toate domeniile artelor – literatură, arte plastice, muzică, arte interpretative etc -, iar procesul continuă. L-am semnat şi eu, mai puţin pentru că aş crede că se poate trăi din drepturile de autor literare, cît din solidaritate. Mulţi dintre semnatari chiar din asta trăiesc. Nu neapărat foarte confortabil, dar acesta este unicul lor mijloc de a-şi cîştiga dreptul la viaţă. Din acest motiv le şi doresc succes în demersul lor revendicativ şi îndemn la solidarizare. Veţi vedea pe lunga lista nume celebre ale culturii româneşti vii, dar şi debutanţi plini de talent şi de speranţe.
SCRISOARE DE PROTEST: “Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”
Domnule Prim-Ministru Emil Boc,
Domnule Preşedinte al României Traian Băsescu,
Domnule Avocat al Poporului prof.univ.dr. Ioan Muraru,
Domnule Preşedinte al Curţii Constituţionale Augustin Zegrean,
Impunerea CAS şi CASS pe drepturile de autor şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20% ne obligă pe noi, semnatarii acestei SCRISORI DE PROTEST, creatori şi deţinători de drepturi de autor, să protestăm cu fermitate şi să cerem Guvernului României, Preşedinţiei şi Curţii Constituţionale să corijeze o decizie care îi va face pe cei mai mulţi dintre deţinătorii de drepturi de autor să trăiască la limita de jos a subzistenţei. Atragem atenţia decidenţilor din Executivul României că vom folosi, până la rezolvarea cererii noastre, toate formele legale de protest, atât pe plan naţional, cât şi pe plan internaţional.
Nu avem de ce să fim impozitaţi de două sau chiar de trei ori în plus pentru creaţia noastră. Pe lângă impozitul de 16% pe veniturile din drepturile de autor, cât lua statul fiecărui creator până acum!, se vor adăga noi impozite sociale şi scăderea cotei forfetare de la 40% la 20%. Se vor impozita astfel 80% din orice contract pe drepturi de autor şi 75% din contractele pentru operele monumentale.
Guvernul României nu trebuie să pună noi biruri sociale pe creaţie pentru că astfel îi aduce pe mulţi creatori într-o situaţie de faliment social, economic şi financiar şi îi va determina pe foarte mulţi dintre aceşti creatori să părăsească România. Rezultatele acestor drepturi de autor nu sunt produse de serie, sunt produse unicat!, chiar şi atunci când un jurnalist ori un scriitor scrie un text critic la adresa guvernării sau a clasei politice. Creaţia fiecăruia dintre noi nu e mediată nici de Fisc, nici de cei de la putere, ci numai şi numai de o Instanţă superioară tuturora dintre noi. Operele noastre culturale, artistice, ştiinţifice şi info-educaţionale sunt unicat, taxate numai de talent, stil şi educaţie. Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?
În al doisprezecelea ceas, puteţi opri exodul de creiere din România şi sărăcirea celor care apără prin operele lor unice identitatea culturală şi spirituală a României!
Aţi putea face un pas înapoi pentru a face toţi un pas inainte!
Semnatarii Protestului:
Dan Mircea CIPARIU, scriitor, preşedintele Secţiei Poezie – Uniunea Scriitorilor din România – filiala Bucureşti
Andra ROTARU, scriitoare, editor coordonator www.agentiadecarte.ro
Cornelia Maria SAVU, scriitor, redactor revista “Cultura”
Mihai ZGONDOIU, artist vizual, vicepreşedintele Asociaţiei EURO CULTURART
Liviu ANTONESEI, scriitor
Nichita DANILOV, scriitor
Traian T. COŞOVEI, scriitor
Ştefania COŞOVEI, scriitoare
Mircea CĂRTĂRESCU, scriitor
Ana BLANDIANA, scriitoare
Romulus RUSAN, scriitor
Ion ZUBAŞCU, scriitor
Denisa COMĂNESCU, scriitoare
Nicolae PRELIPCEANU, scriitor
Ioan GROŞAN, scriitor
Ion MUREŞAN, scriitor
Maria RĂDUCANU, artistă (de jazz)
Şerban FOARŢĂ, scriitor
Marcel TOLCEA, scriitor
Victor Ioan FRUNZĂ, regizor de teatru
Andrei BĂDIN, jurnalist
Sorin ILIEŞIU, cineast
Mircea PRICĂJAN, scriitor, traducător, redactor revista “Familia”
Bedros HORASANGIAN, scriitor
Dorin TUDORAN, scriitor
Cristina CÂRSTEA, scriitoare
Mircea MORARIU, prof.univ.dr., critic de teatru
Monica ANDRONESCU, critic de teatru
Gabriela ADAMEŞTEANU, scriitoare
Alina COSMOIU, realizator tv, scenarist
George Costin, actor, manager cultural
Claudiu CIORTAN, artist fotograf
Dumitru Augustin DOMAN, scriitor, revista “Argeş”, Piteşti
Mike GODOROJA, artist, producător muzical, realizator tv-radio, jurnalist
Irina IOSIP, artist vizual
Adrian Alui GHEORGHE, scriitor, director al revistei de cultură, arte & atitudini “CONTA”, Piatra Neamţ
Cassian Maria SPIRIDON, scriitor, redactor-şef al revistei “Convorbiri literare”, Iaşi
Luican Dan TEODOROVICI, scriitor
Denis DINULESCU, scriitor
Rudi SCHMUECKLE, membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, grafician şi caricaturist ( membru FECO ), Sibiu
George ARION, scriitor şi jurnalist
Gellu DORIAN, scriitor, directorul revistei “Hyperion”, Botoşani
Aura CHRISTI, scriitor, redactor-şef al revistei “Contemporanul”
Andrei POTLOG, editor, director general Editura EuroPress
Vlad RĂDESCU, actor
Cristian ROBU-CORCAN, scriitor
Antuza GENESCU, scriitor şi traducător de literatură science-fiction
Liliana PETRUŞ, redactor-şef al Publicaţiilor “Flacăra”
Liliana TRUŢĂ, scriitor, Cluj-Napoca
Diana MORĂRAŞU, traducător
Simona VILĂU, artist şi curator independent
Claudiu POPESCU, artist vizual
Ciprian CIUCLEA, artist vizual, directorul IEEB
Rareş ILEA. artist vizual, membru UAP -România
Laura BOCANCIOS, traducător
Florina ZAHARIA, scriitor, redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos”, Galaţi
Radu Pavel GHEO, scriitor
George ANGHELESCU, artist vizual
Robert ŞERBAN, scriitor, director editorial Editura “Brumar”
Nicolae COANDE, scriitor
Marian DOBRE, artist vizual
Simona SORA, critic literar
Lucian VASILIU, scriitor
drd.UTO Gusztav, artist vizual, lector universitar
Ioana IERONIM, scriitoare
Ciprian CHIRILEANU, artist vizual
Dorina CIOPLEA, redactor cotidianul “Gorjeanul”
Lavinia CREŢU, artist vizual
Alexandru BACIU, scenarist
Paul CIBU-DEACONU, traducător
Andrei CREŢU, muzician, Sibiu
Silviu GENESCU, scriitor şi traducător
BALKO Mihai – sculptor, restaurator, curator, secretar “Asociatia Volum Art”
Simona BORTEANU, artist vizual
Matei ENRIC, artist vizual
Mălina IONESCU, artist vizual, scenograf de costume
Gabriel BRĂNESCU, artist plastic, Barcelona, Spania
Lidia NEAGU, jurnalist
Cristina SCHEK, traducător, artist vizual
Noris SCHEK, muzician
Dan-Silviu BOERESCU, scriitor şi jurnalist
Octavian UNGUREANU, comics artist, Bucureşti
Adrian SITARU, regizor de film
Alexandru TOMA, comics artist, desenator, grafician
George BODOCAN, artist vizual
Alexandra PIRICI, coregraf independent şi performer
Anca BOLDEA, scriitoare
Dan COSTE, jurnalist
Dănuţ UNGUREANU, scriitor
Rodica SĂRMAŞ FURNEA, jurnalist
Laurian POPA, artist vizual
Oana TĂNASE, critic de artă, jurnalist
Ramona GUJAN BUNESCU, editor new media
Ioan CODREA, actor Aualeu-Teatru de Garaj şi Curte, Timişoara
drd. designer Mihnea GHILDUŞ, designer profesionist, freelancer
Octavian SOVIANY, scriitor
Doru DRĂGUŞIN, artist plastic
Daniel CRĂCIUN, artist plastic
Gabriela CULIC, artist plastic
Michaela NICA-CRĂCIUN, artist plastic
Ildiko GABOS-FOARŢĂ, traducătoare
Augustin IOAN, scriitor, prof.univ.dr., Universitatea de Arhitectură şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti
Daria DUMITRESCU, director Galeria Sabot, Cluj-Napoca
Oliviu CRÂZNIC, scriitor
Alexandru ARION, publisher al Publicaţiilor “Flacăra”
Mihail COŞULEŢU, artist vizual
Ion BARBU, artist & caricaturist
Iulia SIMA, jurnalist şi visual-artist
Mihai TIŢA, scriitor şi jurnalist
Linda PRICĂJAN, traducătoare
Olivia NIŢIŞ, art critic & curator
Monica ISTRATE, VP Graphis 122 non-profit cultural organization
Mădălina LAZĂR, artist vizual
Bertha SAVU, freelancer în publicitate
Şerban SAVU, artist
Ana-Maria MUNTEANU, actriţă
Andrei OGRADĂ, graphic designer, freelance
Ina MOJOIU, jurnalist, manager proiect decosieco.ro
Elena ANDREI, artist vizual & redactor revista de artă contemporană ArtClue
Alexandra Alma UNGUREANU, scenograf
Cristian TOPAN, caricaturist
Mariana GORCZYCA, scriitoare, Sighişoara, USR – filiala Mureş
Alice CARACOSTEA, actriţă, TNB
Mădălina GHIŢESCU, actriţă
Valter HRISTESCU, scriitor, editor The Romanian Echo/ Oregon Portland / USA
Gabriel MIHALACHE, artist plastic, membru U.A.P
Clara VODĂ, actriţă
Dorothea KUNDI, traducãtor
Sorin MIRON, actor
Ştefan Radu CREŢU, artist plastic
Roxana ACHIM, jurnalist
Diana Adriana SFERLE, traducătoare
Mona ANTOHI, redactor editura Humanitas, traducătoare
Rodica LĂZĂRESCU, prof.dr., autor de manuale şi lucrări-info-educaţionale
Oana BÂRNĂ, editor Humanitas
Mara PATRICHE, coordonator artistic I Love Bucharest
Otilia CADAR, artist vizual
ZOIŢA, artist vizual
Liviu G. STAN, scriitor
Steluţa SANILSAU SĂLĂJAN, traducătoare
Claudiu TRIF, artist vizual, producător Antena 3
dr. Luminita GLIGA, artist vizual, membru U.A.P
Octavian BOUR, grafician
Alexandru Mike GHEORGHIU, actor, Teatrul C.I. Nottara
Nicolaie LAZĂR, scriitor, USR-filiala Sibiu
Cosmin MANOLESCU, coregraf, manager cultural
Valentin HOTEA, regizor de film
Adrian ROMAN, regizor de film
Marina ALBU, artist vizual
Iulia POPOVICI, PR & Events manager
Titi PALADE, producător TV
Andreea ANDRONIC, scenarist
Lucian ŞTEFĂNESCU, jurnalist
Mircea TIBERIAN, muzician, compozitor şi interpret de jazz
Ana DRAGOMIRESCU, traducător
Puşa ROTH, scriitoare, realizator radio
Iulia GORZO, traducătoare
Cristina POTERĂŞOIU, director executiv Asociaţia Editorilor din România
Silvia COLFESCU, director editorial Editura “Vremea”
Sorin MĂRCULESCU, scriitor şi traducător
Harry Tavitian, pianist de jazz
Miron GHIU, jurnalist
Simion CERNICA, artist
Otilia BORŞ, artist plastic
Marian POPESCU, critic de teatru
Angela BACIU, scriitor
Geo STROE, scriitor
Nicolae BRÂNDUŞ, compozitor, prof.univ.dr.
Natanael MLADIN, doctorand Queen’s University of Belfast, UK, traducător
Nicolae BÂRNA, critic literar
Alina TEIANU, actriţă şi realizator radio
Angela FURTUNĂ, scriitoare
Judit BALKO, artist vizual, preşedinte Asociatia “Volum Art”
Nicolae MACOVEI, artist plastic
Szabó Krisztina, artist plastic
Cătălin Nicolae OANCEA, sculptor
Cătălin ILINCA, artist vizual
Mihaela MIHAI, artistă
Gabriela LUNGU, traducător, Fialiala Cluj a USR
Iolanda MALAMEN, scriitoare
Viorica NIŞCOV, traducătoare
Ionuţ VIŞAN, artist plastic
Valeriu BARBU, scriitor
Anamaria SPĂTARU, jurnalist, Radio România Cultural
Monica VAJNA, jurnalist
Andra MATZAL, editor
Adela MOTOC, traducătoare
George TURLIU, solist, Einuiea grup
Dan MIHĂESCU, scriitor, membru al USR
Mariana MIHUŢ, actriţă
Victor REBENGIUC, actor
Iarina DEMIAN, actriţă
Daniela ŞTEFĂNESCU, scriitoare, membră USR, traducătoare şi editor
Iulia ARSINTESCU, traducător
Claudiu GROZA, scriitor şi jurnalist
Alexandru PETRIA, scriitor
Emil PANTILIMOM, manager cultural
Alexandru Al. ŞAHIGHIAN, traducător şi redactor
Stejărel OLARU, scriitor, istoric
Constantin ABĂLUŢĂ, scriitor, preşedintele PEN Club ROMÂNIA
Cătălin Tzetze RĂDULESCU, plastician, restaurator de artă
Aida HANCER, scriitoare
Tatiana SEGAL, traducătoare
Paula Maria FRUNZETTI, actriţă
Magda CÂRNECI, scriitoare
Ion POP, scriitor, profesor universitar
Lucian ALEXIU, scriitor
Mihai ŞURUBARU, regizor de film, secretarul Asociaţiei Filmului de Animaţie din cadrul UCIN
Paul Eugen BANCIU, scriitor
Adara M. BLAGA, scriitor
Ara ŞEPTILICI, scriitoare
Simona-Grazia DIMA, scriitoare, secretar al PEN-Clubului român
Andrei NOVAC, scriitor
Vlad CIOBANU, sculptor
Mihaela MIHAI, preşedintele Uniunii Artiştilor Liber Profesionişti din România
Ioana DIACONESCU, poetă
Stelian TĂNASE, scriitor
Bogdan ULMU, om de teatru
P.S.1: SCRISOAREA DE PROTEST poate fi accesată la adresa web: www.agentiadecarte.ro
P.S.2.: Pentru conformitate, Dan Mircea CIPARIU (cipariu@yahoo.com ), iniţiatorul SCRISORII DE PROTEST “Cu ce drept ne diminuaţi drepturile de autor?”
@) Dorin Tudoran
Doamne apara si pazeste! Sa stii maitre ca as putea da vina pe vinul bun, dar nu sint chiar asa de las…
Cred ca Iliesu a ramas cu obiceiuri din armata, in fiecare seara se face apelu.
@) Neamtu Tiganu
Excelenta, Meister!
Aparte:
Iar povestesc discuţii de nepriceput pentru o minte de muiere ca mine…
Nu mai dau sărci pe goagăl.
Oricum habar n-am cine-i nenea ăla de care povestesc ei…
@) Daca_nu_nu
Pai, nenea ala e pe lista, cu niste referinte minime, dar lamuritoare…
Nu m-apuc acum de-a legere toată lista, nici să mă-mpuşti!
Borta rece e locul minunat de sub pămînt, unde totul se vede clar şi sec-luminos, într-un roşu de-nceput al lumii. Acolo se va naşte A III-a Republică, dar mai spre toamnă.
Mă tem că Dorin Tudoran are dreptate şi că primul ei preşedinte va a fi cinstitul nostru amfitrion. Dar de ce m-aş teme? Acolo, oricine poate fi preşedinte pentru o zi, care pe drept cuvînt devine ziua lui naţională.
Drept pentru care prevăd schimbarea ceremonialului de-ntîmpinare a preşedintelui: nu cu pâine şi sare ci cu tochitură şi vin roşu sec, din ăla de iuţeşte minţille şi dezleagă limbile.
Amin!
Clar însă enigmatic, Liviu Antonesei: Încă o schimbare la vox…
Alelei, maître!
Acu’ văzui schimbarea – apare Dorin Tudoran. Ori nu-i asta toată schimbarea?
@) Inima-Rea
La Bolta Rece, nu doar ca oricine poate fi presedinte pentru o zi, dar democratia e atit de avansata, incit sint posibili si mai multi presedinti meme temps!
@) Inima-Rea
E posibil sa nu fie chiar toata…
@Zitella
“Romanii, unii mai smecheri, nu toti, au profitat si ei si au folosit portitele legislative sau au siluit legile si au trecut in zona gri a economiei. E poate si un instinct pe care il are omul (romanul?) sa speculeze orice ocazie sa castige el mai mult. Stiu ‘patroni’ care au incetat contractele de munca ale angajatilor si ii plateau pe conventii civile, drepturi de autor sau i-au pus pur si simplu sa-si deschida SRL-uri la cre ei erau … ‘patroni’ ca sa nu le mai plateasca CAS si CASS.”
Zitella,
Tare mă tem că ai dreptate. Uite nu mai departe de azi dimineață, trecând voios în drum spre școală pe lângă Primărie, ce-mi văzură ochii. Un nene care-și cumpărase mașină nouă și probabil că trebuia să plătească oareșice taxe, în loc să oprească mașina în parcare unde erau locuri libere berechet, s-a urcat mai hoț fiind pe spațiul verde aferent parcării, ca să economisească 1 leu. Acum e drept că omul își cumpărase un Logan, dar nu cred că ajunsese chiar așa sărac, încât să nu poată scoate din buzunar un leu. Românul cred ca vede în Stat un fel de adversar (iar politicienii au pus serios umărul la întărirea acestei mentalități) și nu se simte bine dacă nu-l trage în piept puțin. Asta e legat însă și de educația comunistă, pentru că muncitorul român nu avea liniște, cel puțin în ultimii zece ani ai Epocii de aur, dacă nu fura ceva din fabrică înainte de a pleca acasă. Măcar un șurub, o pungă de plastic, o bucată de tablă, ceva-ceva trebuia să fie în geanta lui la sfârșitul celor 8 ore de muncă.
Acum revenind la impozitul cu pricina, problema majoră este că nu s-au analizat deloc efectele acestei măsuri. Sau cum bine zicea cineva, se merită ? Stim cu toții că prin televiziuni spre exemplu se făceau plăți consistente utilizând principiul dreptului de autor, chiar și pentru cei care prezentau telepiștiru de știri. Dar câți lucrători în domeniul TV avem ? Poate sunt mulți fentagii și se merită, dar tocmai aici se vede incompetența celor care au luat măsura. Vino și spune: din 500.000 iată că 490.000 ocolesc legea și nu avem decât 10.000 de artiști adevărați. Sau poate că e invers și avem 490.000 de artiști (ce bine ar fi !) și doar 10.000 de escroci. Insă până nu ne lămurește nimeni, ne dăm cu presupusul și ne certăm între noi degeaba.
@) Fulcanelli
In anii optzeci, aveam un vecin care era maistru la o fabrica. In fiecare zi, trebuia sa vina cu ceva acasa, altfel degeaba ar mai fi fost la serviciu. Daca nu reusea sa fure citiva metri de pinza, trebuia sa ia macar citiva litri de clor, pe care ii vindea vecinelor pentru spalat rufele albe. Daca nici asta nu reusea, erau bune si niste bucati de lemn, pentru ca isi facuse soba. Ei, daca se intimpla nenorocirea sa nu poate lua nimic, se imbata manga de suparare…
Nu, chiar daca nu stim proportiile, ca e treaba lor, nu a nostra sa le afle, oricum ne putem “certa”, macar pentru principii…
De fapt aici sunt doua probleme, fiecare diferita, dar care duc la acelasi rezultat.
Prtima ar fi ca toti oameni sunt afiliati, mai mult sau mai putin unui grup de interese. Si fiecare grup se crede mai important decat ceilalti. Scriitorii vor reduceri pentru ca ei creeaza, magistrati vor pensii pentru lucreaza in stres, politisti si militarii vor sporuri pentru risc, cadrele didactice salarii mai mari pentru ca ne pregatesc generatiile viitoare, s.a.m.d. Si fiecare considera ca el are dreptul la ceva mai mult decat ceilalti. Mai greu, daca nu chiar imposibil, este sa gasim “judecatorul” impartial, acceptat de catre toti, care sa stabileasca ierarhia.
A doua problema consta in faptul ce de cate ori apare o facilitate materiala pentru un grup sau altul, intodeauna acel grup este poluat de cei care practic nu au nici o legatura si doresc numai un castig mai mare. Cum dadea cineva exemplu cu eletricianul de la teatru platit pe drepturi de autor. Au drepatate si cei care sustin ca in loc sa se faca distinctie se prefera taiatul de-a valma..
Oare unde o fi solutia sau o fi cineva capabil sa o gasesca ?
Io, să fie cu iertare, io nu mă pricep la bani, de-aceea nu mă bag printre procente. Dar am o întrebare. Serios şi fără şagă:
Ţara noastră exportă ceva? Sau cum naiba să întreb…
Noi producem ceva aici, acasă, aşa încât să vindem undeva, în lume, şi să ne-alegem cu ceva bănuţi?
Întreb. Chiar nu ştiu. Nu rîdeţi…
Nu radem, plangem ! Inainte de criza exportam bine “capsunarii”. Dintrun raport BNR rezulta ca trimeteau anual in tara 3-4 miliarde euro. Acum a mai ramas ceva fusare adica maruntisuri. Dar exporul ca exportul, si mai rau ca importam 80-90 din mancare si la noi cresc buruienile !
In cei priveste pe “capsunari” acum e criza si pe la ei, in plus au cam abandonat gandul de a se intoarce in tara si in loc sa trimita bani acasa prefera sa-si faca casa pe unde sunt . (denumire de “capsunari” nu se vrea jignitoare, este pur si simplu o denumire generica pentru cei care lucreaza peste granite)
Inainte vreme se exportau evrei, da s-au terminat. In ge singuru lucru romanesc ce se mai gaseste e Dacia, pe la magazinele rusesti mai gasesti produse romanesti precum, conserve de fasole boabe cu cirnati, sau vin de 2 Euroi pt. sos.
Hei daca s-ar gasi ceva tuica, ce vinzare le-as face!
Va invit la opera http://la-neamtu-tiganu.blogspot.com/2010/07/va-invit-la-opera.html
Ţi-am lăsat mesaj la cârciumioară, Neamţ frumos.
Acum revin:
Deeeci… nu exportăm niyniyc!!!
Hm…
Nasol.
Da ieri, pe centura lu capitalaaa, fu mare tărăboi. Şi dl prim era tare bărbat: „Măi, ia veniţi încoace, măi! Unde fugiţi măi?” Şi i-a chemat să-i trimită la muncă!!! La muncă!!!
Unde?
@Daca_nu_nu.
Acum nici sa nu exageram ! Mai vad cate ceva pe la tv care imi da speranta ! De exemplu am vazut un reportaj cu un tip care dintro paraginatura de CAP facuse o ferma de vaci si ii mergea bine. Ba a mai fost un reportaj zilele astea cu un transport agabaritic care imi demonstra ca totusi se si mai produce. In ce priveste chestia cu indemnul (nu am vazut episodul), trebuie sa recunoastem ca totusi sunt multi care merg pe principiul “da de ce eu?”
Două lucuri enervează: 1) că ţi se ia din bani: 2) că asta nu rezolvă problema care a creat nevoia de a-ţi dijmui venitul, ceea ce înseamnă că – luîndu-ţi acum din bani – cu asta nu s-a terminat, cu asta începe.
Să faceam socoteala: Băsescu e preşedinte de 5 ani jumate,
Două lucuri enervează: 1) că ţi se ia din bani: 2) că asta nu rezolvă problema care a creat nevoia de a-ţi dijmui venitul, ceea ce înseamnă că – luîndu-ţi acum din bani – cu asta nu s-a terminat, cu asta începe.
Să faceam socoteala: Băsescu e preşedinte de 5 ani jumate, din care PD (apoi, PD-L)a fost la guvernare 4 şi, în ultimii 2 – neîntrerupt.
Deci, lui Băsescu şi PD-L le era arhicunosuctă problema dezechilibrului structural al bugetului de asigurări sociale, medicale, de pensii. Şi ce-au făcut, în toţi anii ăştia? În cel mai bun caz, nimic (fiindcă, în cel mai rău, agravau problema cînd pîrau PNL că nu mărrea salarii şi pen
Tot la 6 luni, vine scadenţa FMI, cînd Băsescu şi PD-L rezolvă pompieristic: o soluţie de moment, oricare, pînă trece controlul şi dau ăia drumul la bani. Din punct de vedere administrativ (căci asta-i guvernarea – administrare/administraţie centralizată) – ca naţiune, adică – trăim de pe o zi pe alta, ca orice amărăştean care nu se ajunge cu banii şi trăieşte pe datorie.
Cît ar fi de rea situaţia, tot n-ar fi pe-atît de rea cît este dacă guvernanţii de azi ar fi ei înşişi nişte pîrliţi, risipitori şi
… nechibzuiţi şi cu banii lor, de-acasă (bănci, paradisuri fiscale ori rude gen Mătuşa Tamara).
Atunci, nu-i logic să te gîndeşti că există olegătură cauzală între sărăcia generală şi bogăţia particulară, că a din urmă s-a agonisit pe seama celei dintîi? Caz în carre, nu de incompetenţă e vorba ci de criminalitate organizată.
La Coti, cînd luptam la baionetă cu oranjguţanii, am zis că aşa va trebui citită urarea lui Băsescu (v-m
@Inima-Rea. Cel mai rau enerveaza punctul doi. As intelege sa se ia, asta-i situatia, trecem noi peste hop si ne revenim. Dar nu ne spune nimeni cand trecem sau cum hopul.. In ce priveste vinovatia aveti dreptate dar totusi sa nu uitam ca in 20 de ani nu prea am vazut nici un “plan cincinal”. La inceput erau bani de la raposatul, dupa ce s-au terminat a venit ceva vanzari, mai apoi a mai mers cu credite ca de, nu aveam si ne dadeau, acum am ajuns cand credite sunt cu taraita ca nu mai avem credibilitate. Si conditii dure , daca vrei faci sluj. Ce-o fi maine, Dumnezeu cu mila..
@LA. Se seteaza de undeva ceasul ca vad ca e in urma cu o ora ? Nu ca ar avea importanta !
… v-aminitiţi: Să trăiţi bine!): Mai trăiţi? Bineee!…
@) Neamtu Tiganu
Lasa, Meister, nu fi gelos, ca am exportat si nemti!
@) Gogu
Poate ca se seteaza de undeva, dar eu nu stiu. Intreb baietii de la revista care se pricep la chestiunile astea mai tehnice.
@) All
Un articol despre prietenul nostru, poetul Dorin Tudoran in Observator Cultural, la rubrica mea obisnuita. Dar mai bine, linkul
http://www.observatorcultural.ro/DIN-FOI%C4%B9%C2%9EOR.-Poetii-mei-Dorin-Tudoran*articleID_23998-articles_details.html
@L.A.
Citit art. din Obs. cult. Just: si estetic, si etic! Felicitari amindurora!
@) Vasile Gogea
Merci, frate Vasile.
Da, şi eu l-am citit, am lăsat şi un comment, dar nu-i nimeni pe-acolo…
Altfel:
Caricatură mişto în Adevărul:
„Fă, eu zic că pantofii de la doamna Udrea să-i folosim la însămânţări…”
Ceva nu mă lasă a posta OBsC. Pun aici: În “poezia morţii”, e crucial să vezi dacă e abandon ori speranţa Învierii. Poetul apasă omul pînă la strivire. Doar unul supravieţuieşte, tertium non datur est.
@) Inima-Rea
Daca nu te lasa sa postezi, nu scrii corect codul. Daca nu apare repede postarea ta, n-ai nici o vina, baietii au ritm de melc la moderare. Multumesc pentru semn, desigur!
@) Inima-Rea
Am “mutat” eu comentariul, sa vedem daca il preia masinaria!
@) AL
Va imbratisez si va doresc un minunat sfarsit de saptamana!!!
Pupici, pupici!!!
Eu in afara de copii nu am creat altceva si si acolo am fost doar coautor. Daca puterea vrea sa puna biruri noi ori vrea sa le mareasca pe alea vechi, e dreptul puterii sa faca asta. Daca vrea sa discrimineze pozitiv sau negativ o categorie socio-profesionala e dreptul ei. Daca vrea sa imbrace actiunile astea in alte straie e tot dreptul ei. Daca ceea ce face este rau pentru unii , bine pentru altii sau rau sau bine pentru toti asta e tot in curtea puterii. Asta face democratia reprezentativa , mandateaza pe unii sa adopte masuri in numele si pe spatele altora. Masuri bune sau rele. Cel caruia nu-i convin masurile poate face trei lucruri: sa voteze pentru schimbarea reprezentatilor , sa faca o revolutie sau sa emigreze. Sa schimbe puterea careia ii este supus sau sa-i ia locul.
“Noi producem ceva aici, acasă, aşa încât să vindem undeva, în lume, şi să ne-alegem cu ceva bănuţi?”
E ceva deja produs, casa si pamintul aferent. Numarul de la poarta. Sint unii care “vindem” si altii care sint vinduti.
Mulţumesc, maître, am văzut ObsC.
-
Alin: Cred că ideii tale despre democraţie îi lipseşte ceva – dreptul cetăţenilor de a judeca “puterea”.
Pe vremea lui Ceauşescu, trăiam tot într-o revoluţie fiindcă aşa funcţiona mintea omului aceluia: el credea că orice schimbare ar fi propus, aceea era neapărat revoluţionară, iar acţiunea întru schimbare devenea, automat, o nouă revoluţie. În fond, el se temea de revoluţie ca dracu’ de tămîie. De-aceea şi românii îl meanjau spunînd “decît o revoluţie, mai bun-ar fi o răscoală”. De altfel, românii nici nu sînt naţie revoluţionară, cel mai bine le-au ieşit răscoalele. Apoi, snobismul claselor super-puse (vorba lui Eminescu) a tot jonglat cu categoriile răzvrătirii (sociale, naţionale, politice). De pildă, răscoala lui Tudor Vladimirescu fusese înaintată la grad de revoluţie. Apoi, fiindcă nu se potrivea cu definiţia marxistă a revoluţiei, a fost niţel coborîtă, la “război ţărănesc” (după model husit, probabil, dar fără factorul religios). Apoi, iar a decăzut la “răscoală”, şi-ncă una nu naţională ci parte a unui plan imperial rus – faimosul panslavism.
Nici revoluţiile nu au avut toate o soartă la fel de bună. Vezi, la Vasile Gocea (Gogea’s blog) despre Cartea neagră a revoluţiei franceze – poţi să-nnebuneşti pe chestia asta!…
În vremea noastră, cea mai parşivă formă a răsccoalei este “nesupunerea civică” – în care noi excelăm prin varianta “nesupunere fiscală”. Unii o numesc evaziune fiscală, pentru a o pune în oglindă cu evaziunea politică – eu aşa înclin să cred.
Bine. Asta lipseste statul de mijloace. Il slabeste. Intrebare: daca admitem ca statul este un istrument (o forma de organizare considerata optima sau preferabila intr-un moment) ce lucreaza in folosul “poporului”, a natiunii, a venit oare timpul altei forme de organizare socio-politica ? Sau doar e cazul schimbarii sefilor statului ? In concertul statelor si al natiunilor si popoarelor , un stat (etc) slab va fi asimilat de catre celelalte. Subjugat poporul . Va lucra pentru alte state/natiuni/popoare. Darwinismul in domeniul asta este o realitate.
Alte intrebari: statul ca forma de organizare chiar si-a epuizat potentialul ? Dupa stat vine confederatia , asta s-a mai vazut, imperii s-au mai vazut. Globalizare nu s-a mai. E nevoie de alta mie de ani de intuneric pentru a incerca iarasi un imperiu mondial ? Cineva ne vinde pasarea de pe gard si pielea ursului din padure ? Unde duce santajul reciproc al nesupunerii , civica si fiscala ? In materie civica si fiscala statul este fabrici si uzine in care daca dai dai in tine.
Statul nu poate fi mai important decit individul si nici comunitatea nu. Deoarece in citirea si intelegerea mea comunitatea exista doar ca sa-i fie mai bine individului. Fiecaruia si tuturor luati separat. Cred in “impreuna” numai atunci cind asta contine libertatea de a iesi din asociere. Ca sa nu mai zic de asocierea informata si asumata. Sper ca am lamurit pe ce pozitii ma aflu. Cred doar in democratia directa , fatza-n fatza. Prin urmare cred doar in grupurile umane mici, formate din putini indivizi. Ceea ce nu exclude deloc alte problematici: cum facem cu copii nostri si cu ai tovarasilor nostri ? A, si nu: nu am citit scrierile acelor autori .
Copiii. Typo.
Blogul agesta este rezultatul a foarte mult efort intelectual. Cum am face ca acesta sa aiba efect? Sa doara? Sa moara (da-o-n ma-sa de iubire crestina; pe adevaratul aproape mi-l iubesc, orisicum, mai mult ca pe Isus si ce-o mai fi in Sfanta Treime) ai de ne sug de vlaga?
“Eu in afara de copii nu am creat altceva si si acolo am fost doar coautor” – by Alin. Antologica, desigur.