Odată şi odată, tot va trebui să dau seama, tot va trebui să scriu ceea ce le datorez maeştrilor mei într-ale poeziei. Mă refer, desigur, la Mallarme şi la Char. Regret că l-am privat pe primul de accentul din nume şi pe al doilea de prenume, care ar fi echilibrat lungimea numelui său cu cel al maestrului dintîi, dar, deşi mă chinui de vreo oră, nu găsesc mecanismul prin care aş putea pune accente! Deci, odată şi odată, va trebui să scriu despre asta, dar nu acum şi aici. Acum, îmi revine în memorie un scurt poem, pe care l-am citit prima oară acum vreo treizeci de ani. Un poem scurt, aparent cum nu se poate mai clar, mai limpede, dar care păstrează constant, măcar pentru mine!, ceva enigmatic. O să-l citez, mai întîi, în limba franceză, pentru că, de-a lungul acestor decenii, l-am chinuit cu nu ştiu cîte versiuni în limba română, nefiind niciodată sigur că am nimerit-o pe cea mai adecvată. Se numeşte Contrevenir şi face parte din ciclul Quitter, inclus în volumul din 1962 La Parole en Archipel, apărut, desigur, la Gallimard. Sună aşa:
„Obeissez a vos porcs qui existent. Je me soumet a
mes dieux qui n`existent pas.
Nous restons gens d`inclemence.”
Nu e cazul să postez aici toate variantele de traducere la care am ajuns de-a lungul vremii. Deocamdată, o prefer pe aceasta:
„Credeţi în porcii voştri care există. Eu mă supun
zeilor mei care nu există.
Rămînem bărbaţi ai inclemenţei.”
Cred că voi fi avut şi traduceri mai „lirice”, dar este unul din cazurile în care nu lirismul însuşi m-a interesat într-o poezie, ci altceva, poate sensul?, deşi nu asta trebuie căutat acolo! Cine doreşte îşi poate exersa talentul de tălmăcitor, deşi altceva m-ar interesa pe mine – şi anume un răspuns la întrebarea: de ce mă obsedează de atîta vreme şi atît de mult aceste versuri scrise acum jumătate de veac şi descoperite de mine acum un sfert de secol? Eu nu am răspunsul, am doar versurile, ba în franceză, ba în română, în minte…
Neamţule, io n-am scris-o!!! Şi recunosc că nu mă ştiu…
Unde-i Zitella?
Zitta!!! Bate Spania? Bate Olanda?
Ia să văd…
Samba, si, trabaho, no…
Hai, Spaniaaa!!!
(Poate s-o fi gătat meciul… M-am tirat, că poate mă pomenesc cu vreo vuvuzea hăpt în frunte…)
Oooooooooooops, tocmai i-am scăpat pe spanioli de-o fază…
Wow!
@Daca-nu-nu: Samba e din sud-America, poate flamenco, bolero, passo doble, fie ce-o fi numai sa danseze spaniolii la sfarsit. Nu-mi mai plac portocalele!
@) Zitella
Stai să vezi, că m-a trimis Adi după ţigări!!! Noaptea. Singură. Îţi dai seama? Şi m-am dus, că… ce era să fac?
Io nu-i înţeleg pe bărbaţii ăştia. M-am uitat o jumătate de oră şi era să fac atac de câteva ori… D-apoi ei? Dup-aia se miră că le-o ia inima la fugă…
Fiuuu…
Portocalele?
A… chiar. Acuma văd. Doamne, câtă ignoranţă mă poate stăpâni!!!…
@) Daca_nu_nu
Acum, da! Eviva Espagna, ole!
Dar eu trebuie sa zic – Samba no, trabaho, si! Noapte buna!
@) Zitella, Daca_nu_nu, Alii
Eviva Espagna!
Intr-adevar o poezie scurta, dar care te provoaca la introspectie…
Daca_nu_nu says:
11/07/2010 at 16:19
“Asta-i culmea apogeului!!!
Unde-i Fulcanelli???
Asta-i culmea!!!
Culmea de la apogeu!!! Cu accent pe „u” final!!!
Domnule, vară, soare, cald, plajă-n curte, amiaza-n curte etîcî şîamîdî… Şi unde nu se lăsă o dragă de ploaieeeeeeeeee, de mă ţinu în filigorie pân-amu!!! Fulcanelliiiiiiiiii!!!”
Păi la ce altceva te așteptai ? Nu ți-a spus Zitella că sunt mânios ? Da mânios tare de tăt ! Noroc că te știam în zona, că altfel dădeam și cu pietre. Da pe-alea le țin în rezervă pentru Ministrul Elucubrației, atunci când l-oi prinde în aer liber. Nici la Cannes nu scapă de mine. Auzi colo, USH (pleacă bombănind printre straturile de quasari).
„Ce e? Ce e?, sar cucoanele…”
Aparte:
„Miţa… miercuri… Ploieşti…
Mangafaua eu suuuuunt…”
@) Fulcanelli
Ţi-am răspuns la postarea precedentă.
@Daca_nu_nu says:
12/07/2010 at 11:21
„Ce e? Ce e?, sar cucoanele…”
Ca să fie ? Mai nimic, doar că se verifică versurile domnului Char.
După relansarea pe piață a celebrei afaceri USH, horror Ministerul mai vine cu o trăsnaie pe tapet. Auzi colo:
“Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, Academia Româna, Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior, Unitatea Executiva pentru Finanțarea Învățământului Superior și a Cercetării Științifice Universitare precum si alte agenții de finanțare a cercetării organizează la București, în perioada 21-24 septembrie cea de-a doua ediție a conferinței “Diaspora în Cercetarea Științifica și Învățământul Superior din România” (bla-bla-bla…..căpriță bla, te-am adus din Africa…)”
După ce au redus de patru ori bugetul cercetării față de 2008, au micșorat salariile cu 25 %, acum dragă Doamne discutăm despre creșterea vizibilității cercetării românești pe plan internațional. Păi nu-s porci ?
@ Daca Nunu
Iauzi două (pe asta n-am sesizat-o din prima): la adresa
http://www.diaspora-stiintifica.ro/index.html
pe pagina de garda scrie ” Chemarea la Națională a Cercetătorilor Romani din Diaspora ! “. Care va să zică noi suntem un fel de fotbaliatori și facem echipă cu Jiji și cu DD-Elodia.
@) Fulcanelli
Ai văzut? Şi-atunci? Cine e Mangafaua? Eu!
Mangafaua eu sunt!!!
A câta oară trădat???
Eeei-hei!!!…
@) Fulcanelli
Dragule, eu nu judec pe nimeni: nu ştiu cum a fost în alte vremi, nici pe vremea PSD, nici pe vremea CDR, că n-am apucat să fac ochi încă la vremea aceea, dar ce se întâmplă acum e de râsul curcilor. Şi nu doar din cauza diminuării salariilor, că nu cred să mă fi auzit cineva plângându-mă, cu toate că nu-i tocmai roz problema banilor. Bun. Nu sunt bani, nu sunt bani. Am priceput. Vorba lui Cipariu: „ce suferă o naţie întreagă, eu încă sufăr bucuros”, măcar că nu-i uşor. Dar… atitudinea!
Păcat! Mare păcat!
La poezie răspund cu poezie. Alt tip de poezie. Vlahuţă.
Nu ştiu, e melancolia secolului care moare,
Umbra care ne îneacă la un asfinţit de soare,
Sau decepţia, durerea luptelor de mai-nainte,
Doliul ce se exală de pe-atâtea mari morminte,
Răspândindu-se-n viaţă, ca o tristă moştenire,
Umple sufletele noastre de-ntuneric şi mâhnire,
Şi împrăştie în lume o misterioasă jale,
Parc-ar sta să bată ceasul stingerii universale;
Căci mă-ntreb, ce sunt aceste vaiete nemângâiate,
Ce-i acest popor de spectri cu priviri întunecate,
Chipuri palide de tineri osteniţi pe nemuncite,
Trişti poeţi ce plâng şi cântă suferinţi închipuite,
Inimi laşe, abătute, făr-a fi luptat vrodată,
Şi străine de-o simţire mai înaltă, mai curată!
Ce sunt braţele acestea slabe şi tremurătoare?
Ce-s aceşti copii de ceară fructe istovite-n floare?…
Şi în bocetul atâtor suflete descurajate,
Când, bolnavi, suspină barzii pe-a lor lire discordate,
Blestemând deşertul lumii ş-al vieţii, în neştire,
Când îşi scaldă toţi în lăcrimi visul lor de nemurire,
Tu, artist, stăpânitorul unei limbi aşa divine,
Ce-ai putea să ne descoperi, ca un făcător de bine,
Orizonturi largi ş-atâtea frumuseţi necunoscute,
Te mai simţi atras s-aluneci pe aceleaşi căi bătute,
Să-ţi adormi şi tu talentul cu-al dezgustului narcotic,
Ca în propria ta ţară să te-arăţi străin, exotic?…
Cum, când eşti aşa de tânăr, e o glorie a spune
C-ai îmbătrânit şi sila de viaţă te răpune,
Că nimic pe lumea asta să te mişte nu mai poate,
Că te-ai zbuciumat zadarnic şi te-ai săturat de toate?
Ştii tu încă ce-i viaţa? Ai avut tu când pătrunde,
Nu problemele ei vaste, încâlcite şi profunde,
Dar un tremurat de suflet, licărirea ta de-o clipă,
Când atâtea-ţi schimbă vremea c-o bătaie de aripă,
În vertiginosul haos de privelişti, ce te-nşală,
Sub imensa şi eterna armonie generală?…
Eşti de-abia în pragul lumii. Ţi-i aşa de sprinten gândul.
Câte n-ar şti el să prindă în viaţă aruncându-l!
Câte frumuseţi ascunse vi s-arată numai vouă,
Fericiţi poeţi: natura, lumea pururea e nouă!
Pe sub ochii tăi tablouri lunecă strălucitoare,
Glasuri, şi colori, şi forme tu le laşi să se strecoare,
Legănând a tale gânduri adormite, ca pe-o apă,
Când atâtea adevăruri nerostite încă-ţi scapă!
Ştiu. Am fost şi eu ca tine amăgit să cred că-n artă
Pot să trec la nemurire cu revolta mea deşartă;
Şi cu lacrimi stoarse-n silă nu mi-aş mai aduce-aminte
Am bocit şi eu… nimicuri, ce-mi păreau pe-atuncea sfinte!…
Dar când m-am uitat în juru-mi ş-am văzut că e o boală,
Şi că toţi începătorii, de abia scăpaţi din şcoală,
Ofiliţi în floarea vârstei de-un dezgust molipsitor,
Îşi zădărnicesc puterea, focul tinereţii lor,
Ca să legene-n silabe, pe tiparele găsite,
Desperări de porunceală şi dureri închipuite,
Când am înţeles c-aceasta e o modă care soarbe
Seva tinereţii noastre, am zis gândurilor oarbe,
Ce-şi roteau peste morminte zborul lor de lilieci,
Să s-abată lăsând morţii în odihna lor de veci,
Şi din florile vieţii să aleagă şi s-adune
În nepieritorul fagur adevăr şi-nţelepciune!
Câte nu-s de scris pe lume! Câte drame mişcătoare
Nu se pierd nepovestite, în năprasnica vâltoare
A torentelor vieţii! Câţi eroi, lipsiţi de slavă,
Nu dispar în lupta asta nesfârşită şi grozavă!
Şi, sub vijelia soartei, câte inimi asuprite,
Câţi martiri pe cari vremea şi uitarea îi înghite!
Şi când lumea asta toată e o veşnică mişcare,
Unde cea mai mică forţă împlineşte o chemare,
Şi când vezi pe-ai tăi cum sufăr, cum se zbuciumă şi
luptă
În campania aceasta mare şi neîntreruptă,
Tu, departe de primejdii, razna ca un dezertor,
Să arunci celor ce-aşteaptă de la tine-un ajutor,
Jalea şi descurajarea cântecului tău amar,
Şi să-ţi cheltuieşti puterea celui mai de seamă dar,
Ca să-i faci mai răi pe oameni, şi mai sceptici, şi mai
trişti?
Asta vi-i chemarea sfântă de profeţi şi de artişti?…
Unde ni-s entuziaştii, visătorii, trubadurii,
Să ne cânte rostul lumii şi splendorile naturii?
Unde ni-s sămănătorii generoaselor cuvinte,
Magii ocrotiţi de stele, mergătorii înainte,
Sub credinţele sfărâmate şi sub pravilele şterse
Îngropând vechea durere, cu-al lor cântec să reverse
Peste inimile noastre mângâiere şi iubire,
Şi cuvântul lor profetic, inspirata lor privire,
Valurile de-ntuneric despicându-le în două,
Splendidă-naintea noastră să ne-arate-o lume nouă!
http://www.youtube.com/watch?v=adGdkV2lnzc
Ioooi, Doamne, bună seara, Lume!!!
Unde ni sunt visătorii?
Aci!
Visează cu ochii deschişi, „fiecare cum i-i vrerea”…
(No, c-o dau pe Eminescu, zici c-aş fi Vlahuţă.)
Visătorii noştri visează zei care nu există / chiar dacă nu există / pentru că nu există / câtă vreme nu există (încă).
Dar n-au mângâiere. Nici de dat, nici de luat.
Oare de ce?
Iubire au. Dar numai de la ei în sus. Dacă au pentru cine / pentru ce…
Dacă nu, nu.
Iooooooi! Domnu Piersic!
Oare câţi ani are?
@) All
Un articol despre ape, cred ca bunisor, in Adevarul de azi
http://www.adevarul.ro/liviu_antonesei/Duhurile_rele_peste_ape_7_297040297.html
M-am hotarit sa nu comentez la articolul din Adevarul. nici acolo, nici aici. De ce sa stric placerea celor care vor sa citeasca astfel de articole, in care sunt “infierate” adevaratele calamitati ale Romaniei: Basescu, Boc, Udrea (exact in ordinea stabilita de Crin…), intarindu-li-se opiniile. Chiar daca astfel le voi scurta bucuria de a injura un pupin…
Parerile mele i le voi spune lui Liviu, in privat. Sau nu.
@LA,
bineinteles, articolul este BINE scris. Nici nu asteptam la altceva de la tine, maestre.
Daaa…
Eram în anul IV sau V… Nu mai ştiu exact, dar, oricum, în an mare. Aşaa. La cursul de metafizică. Şi dl Frăteanu – Dumnezeu să-i dea sănătate – îi dădea-nainte cu „to on” şi „ousia”… Şi plouaaa, ca acuma.
(Apropo, Fulcanelli, mai plimb-o, puiule, că n-am nicio vină! N-am catindat, deci n-am de ce recompensa vreo diasporă… Cum nici n-am dat votul, nema recompensa. Sunt neutră ca Elveţia, iubitule!!! Numa că „pe gratis”!)
Şi plouaaa, cum ziceam, şi noi muream pe noi acolo, tot un fiind şi tot o fiinţă, tot o esenţă şi-o substanţă, de nu mai pricepea nime ce-i pe-acolo. Şi unde nu-i dă prin minte „colegului de echipă” – Bunicule, citez din tine ca din clasici, că-mi plăcu expresia – îi dădu prin minte, aşadar, să-mi scrie pe colţul foii de curs:
Cum se scrie „da-ţi-aş”?
Şi io-i răspund:
Ca „lua-m-ai”!
Şi unde nu s-a detensionat atmosfera, că ne-am pornit pe-un rîîîîîs, de proful, elegant cum era, ne-a poftit să ne detenisonăm în altă parte. Şi noi l-am ascultat, că, pe atunci, era sfânt ce zicea proful, nu ca acuma, şi ne-am înecat amarul la Metropol…
Dar ştiu sigur că ploua, că, de ruşine, mi-am uitat umbrela…
Cum ce-are asta cu topicul?
Are cam tot pe-atâta cât are sinecura cu dictatura lui Sylla…
@) Nick
Pai, mestere, fiecare are dreptul la parerile lui! Dar sa sugerezi ca am nevoie de vreun Crin ori Trandafir care sa mi le sugereze, e o insulta gratuita si nemeritata!
@Daca_nu_nu says:
13/07/2010 at 13:41
Avertizari de furtuna pentru Tecuci si Focsani, valabile intre orele 15.00 si 16.00. (http://www.hotnews.ro/stiri-esential-7577009-update-avertizari-furtuna-pentru-oradea-tecuci-focsani.htm).
Hai că le trag mai spre Bucale,
Poate că prind și Jaguaru-n cale.
@LA,
Bunicule, vorba nu stiu cui, departe de mine gindul sa te insult! Dar mult prea des repeta toata floarea penelista, in toate declaratiile lor, sintagma “BasescuBocUdrea” ca sa nu fac apropieri. Nu ai nevoie de sugestiile lor, dar uneori ne lasam luati de trend. Mai ales cind acest trend e evidentiat la televiziuni cit e ziua de lunga… Nu ca ai nevoie de ei, prietene, dar poate, putin influentat? Poate daca schimbi ordinea – uite, incepe cu Udrea si du-o crescator, apocaliptic, spre Tiran. Sau poate intercalezi un Vladeanu, un Funeriu, un Bideanu… Sau, poate inlocuiesti unul din ei cu altcineva, atunci cind respectivul pare mai putin ticalos si caraghios…
@daca_nu_nu
Deci, furtuna este intre Oradea, Tecuci si Focsani?
Cumplita clima aceasta a Romaniei! Uneori ploua: toamna, primavara, ba chiar si vara. Alteori ninge (mai ales iarna). Toamna, de necrezut, cad frunzele! Si baaaaate vintul: tot anul, sa-ti pui o sfirleaza sa produci curent si alta nu.
Nu mai e trai pe-aici. Musai sa o luam spre tarile calde. Macar acolo e CALD. Daca nu ne-ar lipsi singuira parte buna a Tarii: Poporul. Sau Ardealul? Sau Cultura. Da, cultura. Cea pre-post-…
All buna dimineata.Ce sa zic la poezie nu ma pricep, la versurile postate de Antonesei daca le introduc in “politica” deja stiiti parerea mea.
Ma multumesc doar sa va citesc si sa ma bucur ca mai exista si oaze de normalitate.
@) Nick
Iata care e treaba – inainte de 1989, trendul era suta la suta pro-Ceausescu pe ce mai ramasese din presa, radio si televiziuni. A avut asta vreo influenta asupra mea?!
@LA
Nu putea sa aiba
Respingeai cu toata fiinta acel “trend”. Acum il respingi?
Uite, nu vreau sa ne certam. Cum zici, fiecare are dreptul la propria parere. Imi dau seama ca eu, care nu ma uit la iRealitati, la Antene, care citesc in diagonala mai multe jurnale, gindesc in citeva chestii diferit de cei ce se uita. Vrei sa analizam “de ce”?
Nu ii “iubesc” pe cei pe care ii injurati, doar ma deranjeaza cind sunt luati la tinta tot timpul, ca e cazul sau nu. In Canada am uitat sa fiu partinitor. Cind ii prind ca fac prostii, da, ii injur. Dar asa cum deseori sunt acuzat ca prea vad poporul roman in negru, ca mai sunt exceptii, tot asa sunt convins ca NIMENI nu este rau absolut tot timpul sau bun absolut tot timpul. Deci, nici BasescuBocUdrea nu pot fi pusi tot timpul la zid.
In acest caz special, iti cer doar sa fi fair, sa filtrezi putin cele sustinute de iRealitatea. Udrea nu este de vina pentru perechea de pantofi cu cui! Nu ea a pus pantofii in saci, nu a controlat fiecare sac sa vada ce este acolo. Ai fi vrut sa arunce pantofii, spunind “astia nu se dau la inundatii”? Daca cineva a facut idiotenia, nu e vina ei. Are, poate, alte vini. Cauta-i-le. Dar ea este acolo, printre sinistrati, face ce face (nu stiu daca bine) – iar cei anti o injura din caldura biroului sau studiolui.
Uite asa vad eu treaba. OK, ti-e antipatica, e antipatica multora (cred ca liberalii nu ii pot ierta ca a dat de-a dura cu “comisia Orban”), dar trebuie sa exista un minim sens de dreptate.
sau nu.
Asa cum eu nu am absolut nimic de cistigat sau sperat din faptul ca ii mai apar (si tu stii asta!), tot asa, uneori sunt cit se poate de nedumerit ce te face sa ii ataci tot timpul. Ii vrei demisi mai repede? Da, asta ar fi o motivatie. Dar, ca unul care ai refuzat sa votezi, stii ca in locul lor vor veni altii, absolut la fel. Sansele sa ii avem inapoi pe pesedei este tot mai mare. Intr-un moment in care masuri populiste de stinga ne va arunca inevitabil in groapa. Asta vrei? Pentru ca, fara a fi o Casandra, sunt cit se poate de convins ca nu va veni un guvern apolitic de tehnocrati! Iar PNL este mult prea slab (si Ponta o stie) ca sa intre la guvernare. Cel mult vor sustine prin vot in parlament guvernul minoritar PSD. Intorcind astfel situatia din timpul lui Tariceanu 2. Sau poate ii crezi pe socialisti reformati dupa 2004 si schimbarea lui Geoana? Ii crezi pe baronii pesedei satui? Crezi ca vor dispare coruptia, clientela, cheltuirea bugetului pe prostii, peschesurile populiste?
Uite, sunt gata, daca ma insel in prorocirile mele, sa imi pun cenusa in cap si sa merg la Ierusalim sa imi cer iertare
@) Nick
Sa fac lista cu toate articolele in care mi-am spus parerea despre calitatea, onestitatea si profesionalismul presei bastinase?! N-ar ajunge cyberspatiul!
@NICK.
Poate in Canada merge chestia cu “Cind ii prind ca fac prostii, da, ii injur.” Dar aici ce vrei sa facem daca tot timpul numai prosti fac ?
In ce-o priveste pe Udrea, hai sa fim seriosi. Cand fac un cadou sau dau un dar ma uit ce este si sub ambalaj. Si eu am donat ceva haine si jucarii dar intai am avut grija sa fie spalate si curatate !
@) Nick
Iaca imi scapase ceva! Ai dreptate, d-na Udrea e nevinovata, dar stii cum? De tot!
@All
Pentru destindere – Jurnalul Consiliului de Ieșire din Criza. Planul de masuri. – Dan Popa’s Weblog
**Pana la urma am reușit sa facem planul ăla anti-criză în numai 7 minute, fata de 11, câte ni se acordaseră. Soluția propusă de noi a fost banală: e aplicarea unui TVA de 19% intre orele 8-16, iar seara sa urce TVA la 24%. In week-end, calculele comisiilor noastre de experți au indicat un nivel mediu al TVA de 21,346789%. Când i-am zis lui Vlădescu, ne-a făcut proști. Proști-proști, da`uite ca știm cum se poate ieși din criză, dacă vrei cu adevărat.**
@) Nick
„Nick says:
13/07/2010 at 15:01
@LA,
Bunicule, vorba nu stiu cui…”
GREŞIT!!!
Vorba cuiva, Nick!
Vorba „cuiva”, nu vorba „nu ştiu cui”!
Şi, că tot veni vorba, e şi greu din cale-afară de stabilit ierarhia Băsescu-Boc-Udrea. Era nevoie de Crin să vină să ne-o spună… Din avion nu se vedea, că era prea în ochi săritoriu…
@) LA
Poate că ai greşit, dragule. Poate că ai tulburat vreo ierarhie. Poate că trebuia să fi spus Băsescu-Udrea-Boc… Sau, mă rog, Udrea-Băsescu-Boc… Sau, în fine, permutări de en luate câte kapa!
Vaaai, cât poţi fi neatent…
Uffff…
@) Daca_nu_nu
Toti o apa…
@) Fulcanelli
Mulţam de vreme bună!!!
Cavaler, ca-ntotdeauna.
Îndatorată.
@) Nick
„Nu mai e trai pe-aici. Musai sa o luam spre tarile calde…”
NU!
@) Nick
”Nu ii “iubesc” pe cei pe care ii injurati, doar ma deranjeaza cind sunt luati la tinta tot timpul, ca e cazul sau nu.”
Cum nu? Cum nu?
Au zis, mai ales prin intermediul televiziunilor: Votaţi-ne!
Au mai zis şi… „Afară plouă!”
Vezi, dacă nu te uiţi la televizor???
@) LA
„@) Daca_nu_nu
Toti o apa…”
Atunci, la apă cu ei!
Io înţeleg un lucru:
X vede lucrurile prea în roz. Vine Y şi-i spune: Băi, nu te extazia aşa!!! Nu vezi că eşti dus de nas? Vezi că nu trăieşti aşa de bine precum crezi…
Dar invers?! Când vine apa şi-ţi ia casa, să apară unul şi să te mai şi sfădească pentru asta, başca să-ţi mai şi spună că stai pe roze, când tu nu ştii în care gaură să te vâri de groază, de foame, de… singurătate!, asta n-o pot pricepe!!!
“Gogu
“Poate in Canada merge chestia cu “Cind ii prind ca fac prostii, da, ii injur.” Dar aici ce vrei sa facem daca tot timpul numai prosti fac ?”
Adica, sa traduc: toata lumea mai face si mai bine, si mai rau. Asa e si in Canada – in alta proportie, dar, cam la fel. Numai ca in Romania sujnt citeva persoane care fac INTOTDEAUNA numai rau! Stim noi care. iar altele care fac INTOTDEAUNA numai bine. Ii stim si pe aia. Daca nu stim foarte bnie, vin televiziunile si ne invata… Alea despre a caror impartialitate Liviu a scris atit de mult
In ce-o priveste pe Udrea, hai sa fim seriosi. Cand fac un cadou sau dau un dar ma uit ce este si sub ambalaj. Si eu am donat ceva haine si jucarii dar intai am avut grija sa fie spalate si curatate !”
Si eu. Cind fac cadou. A facut Udrea cadou? A pus ea o pereche de sandale cu toc cui, de care nu avea nevoie, sau poate noi-noute, cumparate exact cu gindul de a fi daruite pe post de gumari unei taranci? Despre ce vorbim, de fapt?
Liviule, de ce nu ai scris despre bicicleta? Da, a cumparat o bicicleta (din banii ei si nu de la buget, asa cum au zis iRealitatile!) unui batrin. Puteai sa te intrebi si tu de ce nu a dat banii in fondul “solidaritatea”, de ce nu i-a luat mosului o camasa, o vaca, un catel… In fond, o oama “respopnsabila”, nu asa cum e Udrea, putea gasi o rezolvare mult mai populista, nu crezi?
@) Nick
Mi se pare destul de populista si chestia cu bicicleta, nu-i bai!
@LA
“Iaca imi scapase ceva! Ai dreptate, d-na Udrea e nevinovata, dar stii cum? De tot!”
Sa nu exageram
Oare nu tu imi spui ca exagerez gasind vina poporului la gramada, popor in care sunt oameni d etot felul? sa nu mai gindesc alb/negru, sa nuantez? Deci, daca Udrea nu e de vina cu papucii, atunci precis e nevinovata in toate cele! Mai sa fie… Iar daca e vinovata in vreo chestie, precis a dat papuci din timpenie, vinovatia si timpenia ei absoluta fiind in depth documentata.
@) Nick
Ca e timpita fara rest pentru mine nu e o surpriza! Restul poate fi discutat…
@daca_nu_nu
Ce fel de logica e asta?
“Cum nu? Cum nu?
Au zis, mai ales prin intermediul televiziunilor: Votaţi-ne!
Au mai zis şi… „Afară plouă!”
Vezi, dacă nu te uiţi la televizor???”
Deci, eu nu ma uit la televizor, unde ei spun “votati-ne” si “ploua” Asa ca ii iubesc. Daca insa ma uitam la televizoare, unde spun (ce spun), nu ii iubeam. Mai sa fie! Deci, tu care stii (,ai al;es prin intermediul televiziunilor) ce au spus, nu ii iubesti, ca au spus sa ii votezi. In schimb, pe “ceilalti”, care si ei au spus sa ii votezi, ba chiar au sustinut ca “afara ploua” (din vina lui BasescuBocUdrea) – ls televiziuni, desigur, ii iubesti au ba?
Logica cristal – de alunec de-mi rup gitul pe ea…
@) Nick
Totusi, ceva nu pricep! Aici e vorba depsre Rene Char, despre poezie, despre zei si porci… Ce treaba are d-na Udrea aici? Doar daca e vreo scroafa, dar eu n-as face asemenea afirmatie din simpatie pentru patrupedele cu pricina…
@daca_nu_nu
“Dar invers?! Când vine apa şi-ţi ia casa, să apară unul şi să te mai şi sfădească pentru asta, başca să-ţi mai şi spună că stai pe roze,”
Acel “unul” ne spune ca stam pe roze?
Sincer, am inceput sa il admir pe… unul. pe unii. Cind citesc ce se intimpla prin satele lovite de ape, imi zic ca au o rabdare de ingeri daca nu fac altceva decit sa te “sfadeasca”. Ai auzit de satul luat de ape pentru ca s-au furat sacii de nisip din dig? De lopetile furate voluntarilor? De satele inundate pentru ca au inaltat digul pe balegar? De oamenii ocupati mai ales de pescuit printre papusoi, decit de ajutat pompierii la intarirea digurilor? De localnicii care asista din crisme la veniea apelor? De… Da, de idiotenia oamenilor de a-si ridica iarasi si iarasi casele exact pe vakle, unde i-a mai fost luata de en ori, fara macar sa se mun ceasca sao ridice pe temelii mai inalte?
Mai, adevarata “libertate” este in Romania. Canadezii nici nu au auzit de asa ceva. Pentru ei, expresia “atitudine civica” inca mai are semnificatie. Probabil foloseau garzile nationale sa forteze localnicii la inaltat diguri…
Stimate amfitrion, ‘dames, ’sieurs,
Meteorologia (nu stiu exact care, cea launtrica ori cea de vazul lumei) m-a adus si pe tsarmurile voastre; nu zic ca m-a “readus” penca pe-aci n-am mai umblat desi, trebuie sa recunosc, parca nu mi-s nefamiliare peisajele… Am senzatia ca , pre linga voi, cei pre care v-am lasat cindva pe Vox, si “interventia” de-acum a lui Char ( da, il pomeniram pe vremi , va mai amintiti “le poème est l’amour réalisé du désir demeuré désir” and stuff?) a umblat la rotitsele vremilor ce m-au impins incoace.
Mi-i ca , de cind m-am departat , cu ploile de la voi, cu arsite de pe-aci, cu belsug de lene, degetele mi-au crescut in mindre cioate , anevoie intrebuintsabile la clampanit. Mi-ar place sa ma invrednicesc la mai mult, penca Char mi-i drag, dar lenea ma iubeste mai mult inca. Poate, cine stie…
In tot cazul, s-aveti parte cu totii de calm si senin pe marile interioare .
A propos, vaz ca va descurcati si fara numerotarea comment-urilor; si io care credeam ca nu se poa …