Nu ştiu dacă am scris despre vreo carte de-a lui Gabriel Andreescu. De fapt, de ce să umblu cu cioara retorică vopsită, n-am scris şi mereu regret. Am scris numai un scurt fragment, o scurtă încercare de definire a profilului său de angajare publică într-o carte de acum vreo zece-cincisprezece ani în care mă străduiam să lămuresc, de fapt, mai întîi să-mi lămuresc complicatele relaţii ale intelectualului cu politica. Mereu m-am întrebat însă de unde vine stilul lui Gabriel Andreescu de abordare a chestiunile dificile, amestecul acela inconfundabil de precizie a judecăţilor şi infinită nuanţare a argumentaţiei. Din structura sa lăuntrică înnăscută? Din formaţia sa iniţială de fizician? Din experienţa disciplinei orientale? Poate din toate acestea şi poate nici nu este importantă originea acestui stil intelectual, cît faptul că acesta există şi că este spontan recognoscibil indiferent dacă Gabriel Andreescu se ocupă de istoria disidenţei româneşti – atîta cîtă a fost –, de procesul de integrare europeană, de minorităţi sau, de ce nu?, de Caragiale, cum a fost cazul primului articol publicat de el în Timpul, acum mai bine de zece ani.
Am avut ocazia să constat zilele astea, o dată mai mult, cu prilejul serialului său de pe www.cotidianul.ro dedicat „cazului Marino”, text pe care îl voi relua integral în Timpul pe această lună, nu doar această alură stilistică inconfundabilă, ci şi o mulţime de alte calităţi ale formulei sale mentale, de la simţul discriminatoriu care-l împiedică să confunde victima cu călăul la situarea neştirbită de partea victimei, desigur fără lezarea adevărului. Şi nu în ultimul rînd aş aminti modul salutar în care scriitura sa sobră, chirurgicală, ştiinţifică, se lasă uneori atinsă de cîte o figură de stil – însă doar dacă aceasta sporeşte pregnanţa argumentaţiei. În ce priveşte „cazul Marino”, reamintesc că acesta s-a născut din pricina recentei apariţii a memoriilor regretatului cărturar, memorii care n-au căzut chiar aşa de bine intelocraţilor zilelor noastre. S-a încercat, mai întîi, îngroparea lor preventivă, cu tot cu reîngroparea autorului!, la apariţia cîtorva fragmente în Evenimentul Zilei, operaţiune din fericire nereuşită. Cartea lui Marino nu doar că a fost bine primită, dar s-a bucurat de ediţii speciale ale mai multor publicaţii, precum Mozaicul – două ediţii, plus un supliment! –, Verso sau Observator Cultural – grupaje consistente în trei numere succesive. Şi atunci „lezăturile” – conceptul acoperă grupul persoanelor ce s-au socotit afectate de memoriile lui Marino! – au trecut la planul B, compromiterea lui Marino prin inventarea unei cariere de turnător al Securităţii, dacă nu chiar a uneia de mare spion obţinut prin miciurinizarea lui Richard Sorge cu Philby! Doar că au procedat într-o manieră extrem de grosolană şi extrem de neconvingătoare. I-au pus la dispoziţie unei jurnaliste dosarele – ori numai file din acestea, că nu-mi pot dat seama! – şi aceasta a scris o „demascare” demnă de presa anilor cincizeci. Habar nu am dacă autoarea n-a citit documentele în întregime sau doar nu le-a înţeles, ceea ce n-ar fi chiar o laudă, pentru că mi-ar fi jenă s-o bănuiesc de o rea-credinţă strigătoare la cer. „Norocul” lui Marino a fost acela că, tocmai pe fondul scandalului, Gabriel Andreescu chiar asta făcea, studia cele trei dosare realizate de Securitate în legătură cu “obiectivul” Adrian Marino. Nu ştiu cît l-a afectat dimensiunea morală a cazului sau precaritatea intelectuală a procedurii ca atare, cert este că Gabriel a simţit nevoia să intervină. Şi a intervenit decisiv făcînd praf construcţia „lezăturilor” şi a anexelor jurnalistice şi blog-istice ale acestora. Nu intru în detaliile argumentaţiei sale impecabile, pentru că o puteţi citi la adresa furnizată mai sus şi, peste puţină vreme, în întregime, şi în revista Timpul. Nu pot însă să nu sugerez citirea în paralel a „dezvăluirii” jurnalistice şi a analizei impecabile a lui Gabriel Andreescu. Nu doar raportat la improvizaţia din ziar, ci şi în absolut, analiza lui Gabriel Andreescu rămîne un model pentru abordarea documentelor rămase moştenire de la fosta Securitate. Şi nu trebuie să uităm acest lucru – acele dosare au fost produse de Securitate nu ca să facă vreun bine umanităţii şi reprezentanţilor individuali ai acesteia! Ne-a atras şi Adam Michnik atenţia acestui fapt şi e păcat că nici măcar cei care se laudă cu prietenia sa nu l-au ascultat cu atenţia cuvenită.
Iată, peste o lună, se vor împlini douăzeci de ani de cînd l-am cunoscut pe Gabriel Andreescu. Sigur, ştiam multe despre el încă de dinainte, de la Europa Liberă, de la care aflasem că evenimentele revoluţionare din decembrie 1989 îl „prinseseră” în postura de deţinut politic, în care de altfel nu se afla pentru prima oară. Cu atît mai meritoriu mi se pare faptul că ştie să analizeze nuanţat, cu mare fineţe, destinul unui om care a trecut prin suferinţe asemănătoare, chiar mai mari dacă ne gîndim la epocă, să-i sublinieze acestuia marile calităţi, să-i înţeleagă şi circumstanţieze umbrele. Deci, se vor împlini peste o lună douăzeci de ani de cînd l-am cunoscut pe Gabriel Andreescu, pe Gabi. Asta se întîmpla la Copenhaga, la conferinţa post-Helsinki cu tema „Dimensiunea umană”, secţiunea pentru societatea civilă. Nu cred că ne-am văzut între timp de mai mult de 10 – 12 ori, dar de cînd există internetul şi pentru noi, am schimbat mesaje cu anumită regularitate. Şi, desigur, i-am aşteptat cu nerăbdare textele pentru Timpul. În general, le trimite la termen, dar e poate singurul pentru care aş întîrzia apariţia revistei, ca să nu lipsească din paginile sale. Adesea, nici măcar pe mine nu m-am aşteptat! „Dimensiunea umană”? Ce chestie, poate e chiar principala calitate pe care ar trebui să i-o semnalez! De douăzeci de ani, mai puţin o lună, ştiu că undeva, într-un apartament din Bucureşti, există un om pe care, în orice împrejurări, mă pot baza. Îţi mulţumesc, Gabi, că mi-ai făcut acest dar.
@) Vasile Gogea
Ma duc si eu sa verific usa!
Am verificat şi eu. Am intrat, dar am grăit tot din două-n două… Aia cu soţ mi-o sărea, nuş de ce.
Fulcanelliiii!!! Virgiiiil!!!
Iară-mi dă cu zecimale…
I need your help!!! Both!
@) All
Se intimpla si miracole, chiar in zilele noastre nenorocite!
http://fr.news.yahoo.com/4/20100512/tts-libye-crash-top-ca02f96.html
[...] lui Andreescu din Cotidianul este remarcată și de Liviu Antonesei într-o efuzivă ”Laudatio”: „Norocul” lui Marino a fost acela că, tocmai pe fondul scandalului, Gabriel Andreescu chiar [...]
Daca_nu_nu says:
“Am verificat şi eu. Am intrat, dar am grăit tot din două-n două… Aia cu soţ mi-o sărea, nuş de ce.
Fulcanelliiii!!! Virgiiiil!!!”
Hai sa vedem unde e buba:
- s-a aplicat corect aproximația lui Born–Oppenheimer
- s-a ținut cont de posibilitatea cuplajelor vibraționale și implicit de o deviere potențială a sistemului
- s-a generalizat corect sistemul de ecuații eigenvalue ținând cont doar de coordonatele nucleare
- s-au calculat efectele neadiabatice prin aplicarea relației Born–Huang
- tranzițiile vibronice au fost adaptate unui spațiu Lorentzian
- prin suprapunerea integralelor vibraționale s-a calculat corect factorul Franck-Condon
-s-a aplicat metoda Hartree–Fock și s-a evaluat funcția de undă a stării fundamentale
Am găsit ! N-ați ținut cont de posibilitatea existenței orbitalilor dublu ocupați și ați perturbat mișcarea electronilor din procesor. Puteți rezolva problema aplicând corecția ROHF și intră toate mesajele direct pe coșul blogului.
All Buna dimineata
@Fulcanelli
Ce faci coane le incurci mai rau decat “daca_nu_nu” Macar ea e latinista si are o explicatie
“s-a generalizat corect sistemul de ecuații eigenvalue ținând cont doar de coordonatele nucleare” suna ca dracu sau pe un exemplu deja devenit clasic “sinergia faptelor care eludeaza meandrele concretului”
Mancati-as daca ai fi elevul meu as avea 2 optiuni : ori te trimit la balamuc ori ma las de meserie
@Daca_nu_nu Can be more specific ?
(ee na am baut apa dupa Raducioiu 
)
@pentru toata lumea:
POEZIE!
@ Virgil
Salut Virgil !
Prea sunt serioși fizicienii. Să înțeleg că nu ți-a plăcut de eigenvalue. Lasă că data viitoare scriu despre
(2R,3S,4R,5R,6S)-5-amino- -[(1R,2S,3S,4R,6S)-4,6-diamino-2-[(2S,3R,4R,5R)-4-[(2R,3R,4R,5R,6S)-3-amino-6-(aminomethyl)-4,5-dihydroxy-oxan-2-yl]oxy-3-hydroxy-5-(hydroxymethyl)oxolan-2-yl]oxy-3-hydroxy-cyclohexyl]oxy-2-(hydroxymethyl)oxane-3,4-diol
sau mai bine despre (2R,3S,4R,5R,6R)-5-amino-2-(aminomethyl)
-6-[(1R,2R,3S,4R,6S)-4,6-diamino-2-[(2S,3R,4S,5R) -4-[(2R,3R,4R,5S,6S)-3-amino-6-(aminomethyl)-4,5-dihydroxyoxan-2-yl]oxy-3-hydroxy-5-(hydroxymethyl)oxolan-2-yl]oxy-3-hydroxycyclohexyl]oxyoxane-3,4-diol
și n-ai să mai poți să mă cerți.
Virgil, dragule, nu-l sfădi pe Fulcanelli, că a fost nevoie să fie mai explicit, ca să pricep şi eu, ştii…
Că filologilor trebuie să le spui clar şi răspicat, nu cu subînţelesuri.
De-aia or avut ei grijă să nu lase polisemia să-şi facă de cap în ştiinţe.
Uită-te şi domnia ta ce limpede a grăit omul…
(Unde-o fi decţeonaru??? Ce mă fac eu cu atâţia de ψ, μ, Π, ω, β???)
@Fulcanelli
Sunt satul pana peste cap de functii proprii, valori proprii , vectori samd.
stii ca no sa te cert nici-odata cel mult te dojenesc. Fimiu de obicei stie ca e nasoala cand ii spun “hai sa discutam”. Cred ca prefera de multe ori sa-i dau 2 la fund decat sa-l bag in sedinta.
offtopic si salut lume
Marcela uite ce am gasit pentru tine
http://www.youtube.com/watch?v=txZ8tqURNbY&feature=related
@) Între
Ha!-Ha!-Ha! Se vede, aşa-i?
Oricum, să ştii că n-a fost degeaba. Am primit aseară ghidul evaluatorului pentru ştiinţele umaniste. Şi, la descriptorii pentru domeniul Filologie, printre altele, scrie aşa:
- Cărți de cercetare, sinteze, tratate, monografii și studii in volume (cu o pondere de 50% în cadrul Criteriului I)
Descriere: Se vor lua în calcul volumele și studiile în volume apărute la edituri românești și străine.
- Traduceri, comentarii și ediții critice la opere fundamentale (cu o pondere de 30% în cadrul Criteriului I)
Descriere: Se vor lua în calcul volumele apărute la edituri românești și străine.
- Editarea de antologii (cu o pondere de 30% în cadrul Criteriului II)
Descriere: Se va aprecia editarea de antologii, precum și publicarea de crestomații de texte sau documente care asigura un acces mai larg la literatura domeniului.
Iată, trei exemple. Bine, pentru mine una s-ar putea să nu mai conteze (poate de aceea am şi avut atâta curaj, pentru că luasem deja o hotărâre). Dar pentru colegii mei, este foarte important.
Personal, n-am cine ştie ce merit. Felicitările i se cuvin lui Liviu că a deschis acea dezbatere exact la momentul potrivit: în paralel, la Bucureşti, un grup de filologi deja puneau pe roate ”docomentul”. Îndrăznesc să cred că disputa noastră aprinsă a reuşit să sensibilizeze mai multă lume, din moment ce, iată, am reuşit să obţinem această mică dar esenţială modificare.
Îţi mulţumesc pentru melodie, prietene. Dacă ai ”găsit-o” înseamnă că ai ”căutat-o”. Pupici şi ţie, că şi tu eşti copilu lui Dumnezo!!!…
@) Daca_nu_nu
Ghidul e in format electronic? Daca da, fa-i vint si la mine.
@Virgil
Vezi tu Virgil, eigenvalue este un cuvânt care include o doză de mister. Când spui valori proprii nu le dă nimeni importanță. Mai bine foloseam eigenspaces că tot vorbeam despre răsadurile de quasari.
http://www.youtube.com/watch?v=vpXSv9EXCjc&feature=related
@) LA
Ţi l-am trimis acum. E o variantă preliminară şi s-a trimis probabil pentru consultare şi… propuneri, sugestii din teritoriu, mă gândesc.
@) All
Un articol despre cartea dedicata lui Calinescu de cel mai bun produs al tinerei generatii de critici si istorici literari, in Observator cultural
http://www.observatorcultural.ro/DIN-FOI%C4%B9%C2%9EOR.-Terian.-Andrei-Terian*articleID_23676-articles_details.html
@) All
Pe blogul lui Dorin Tudoran, un exceptional articol despre complicitate plecind de la luarile de pozitie din cazul Marino
http://www.dorintudoran.com/2010/05/14/complicitatea-mod-de-existenta/#more-2246
All Buna dimineata . Am trecut si pe la Domnul Tudoran . Excelent material
@Fulcanelli. Uite iti spun din propie experienta ca sunt multe cuvinte tehnice pentru mine (cuvinte romanesti) care “fac mai mult sens” decat cuvintele in engleza. In acelasi timp am in vocabularul curent foarte multe cuvinte in engleza (si pe care le-am invata in Romania )care mi se par ca descriu mai bine fenomenul. De aceea de multe ori in discutiile cu prieteni de multe ori il pun sa-mi spuna si defineasca un cuvant. Acelasi termen tehnic poate avea conotatii diferite functie de domeniul in care-l utilizezi
@) All
Postare noua despre montarea din Euripide, de la Iasi, a lui Mihai Maniutiu la adresa
http://antonesei.timpul.ro/2010/05/14/aici-la-portile-beznei%E2%80%A6/
This is getting a bit more subjective, but I much prefer the Zune Marketplace. The interface is colorful, has more flair, and some cool features like ‘Mixview’ that let you quickly see related albums, songs, or other users related to what you’re listening to. Clicking on one of those will center on that item, and another set of “neighbors” will come into view, allowing you to navigate around exploring by similar artists, songs, or users. Speaking of users, the Zune “Social” is also great fun, letting you find others with shared tastes and becoming friends with them. You then can listen to a playlist created based on an amalgamation of what all your friends are listening to, which is also enjoyable. Those concerned with privacy will be relieved to know you can prevent the public from seeing your personal listening habits if you so choose. resimler
Hands down, Apple’s app store wins by a mile. It’s a huge selection of all sorts of apps vs a rather sad selection of a handful for Zune. Microsoft has plans, especially in the realm of games, but I’m not sure I’d want to bet on the future if this aspect is important to you. The iPod is a much better choice in that case. resimler
This blog site is very good. How did you make it .
I’m getting a javascript error, is anyone else?
new astrology signs changed
I agree together with your thoughts.Thank you for sharing.
Superstar sting bikini pics FREE vor obtain
Thanks such a lot with this handy website. i like enjoying transformice flash game.
2 cheese
Hey there, I just hopped over to your web page via StumbleUpon. Not somthing I would generally browse, but I liked your thoughts none the less. Thank you for making some thing well worth reading.