Observator cultural la Iaşi

Acum o săptămînă, o parte a echipei de la „Observator cultural”  a venit la Iaşi pentru mai multe întîlniri cu cititorii, prima la Universitatea „Petre Andrei”, unde s-a desfăşurat o foarte animată dezbatere în jurul conferinţei şi al filmului lui Marius Oprea privind activitatea desfăşurată de acesta pentru recuperarea memoriei victimelor terorii comuniste şi deconspirarea torţionarilor, dezbaterea la care au participat Carmen Muşat, Doina Ioanid, Ovidiu Şimonca, Caius Dobrescu şi subsemnatul, în calitate de recent colaborator permanent al revistei. Dezbaterea, animată de tînărul critic Antonio Patraş, a reuşit să atragă şi gazdele – Doru Tompea, Sorin Bocancea şi Daniel Şandru – precum şi pe mulţi dintre foarte numeroşii participanţi. După ce istoricul Marius Oprea a plecat în mare viteză să-şi ţină orele la masteratul de „Istoria comunismului” de la Universitatea „Al. I. Cuza”, iar noi, ceilalţi ne-am tras sufletul pe unde am putut, seara, la Casa de cultură a municipiului din Parcul Copou, s-a desfăşurat o altă dezbatere, la care, pe lîngă cei enumeraţi deja, au participat Nichita Danilov, Bogdan Creţu, Şerban Axinte, tematica fiind literară, mai precis, dezbaterea a încercat să descifreze modul în care revistele culturale româneşti reuşesc – sau nu! – să reflecte literatura contemporană.  Şi de aceasta dată, am fost plăcut impresionat de numărul mare al participanţilor şi, mai ales, de caracterul foarte activ al prezenţei lor acolo. Seara, cina de la restaurantul „La Motoare”, a fost precedată de turul de prezentare pe care plasticianul Dragoş Pătraşcu l-a făcut împreună cu oaspeţii prin faţa operelor sale adăpostite în interiorul localului cu pricina.

Monopolul pe anticomunism a fost spart!

Cu prilejul recentelor conferinţe, Marius Oprea, cunoscutul investigator al crimelor comunismului, mi-a dat, ne-a dat şi o veste foarte bună! Cîţi n-au dorit desfiinţarea anchetelor dumisale! Cîţi şi cît se vor fi bucurat cînd, în proverbiala sa înţelepciune, premierul Boc l-a demis pe Marius Oprea de la conducerea „Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România”, instalînd la conducerea acestuia, comasat de altfel cu „Institutul pentru Memoria Exilului Românesc”, de la conducerea căruia l-a demis şi pe dl. Dinu Zamfirescu, deci instalînd la conducerea „institutelor reunite”, teoretic pe motive de economie, echipa anticomuniştilor de cabinet a d-lui Vladimir Tismăneanu! S-a realizat  astfel visul de veacuri al acestora din urmă, instalarea monopolului asupra studierii şi condamnării crimelor comunismului. Dar, iată, această tendinţă monopolistă n-a avut sorţi de izbîndă. Desigur, nu datorită d-lui Boc sau vreo altei instituţii sau instanţe româneşti, ci datorită… nemţilor! Da, nu v-au înşelat ochii, aţi citit bine. Nemţilor de la Fundaţia „Konrad Adenauer” li s-a părut foarte important ceea ce făcea M. Oprea, şi anume, pe lîngă publicarea de cărţi şi colecţii de documente privind comunismul băştinaş, faptul că se apucase de dezgropat victimele ascunse ale comunismului şi de trimis dosare de sesizare penală a Parchetului în ceea ce-i privea pe asasinii respectivelor victime. Şi părîndu-li-se nemţilor important ce făcea Marius Oprea, ceea ce noua formulă a IICCR nu face şi nici nu poate să facă, fiind (auto)legat la mîini de noua lege de funcţionare, care uită de victime şi-i trece sub tăcere pe făptaşi, s-au decis să dea o mînă de ajutor, astfel încît istoricul să-şi poată continua opera de investigaţie. O donaţie de cîteva zeci mii de euro a permis înfiinţarea de către Marius Oprea a „Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România” şi, pentru că nu toţi românii sînt obligatoriu ticăloşi, pentru a nu se pierde vremea cu legalizarea prin tribunal şi alte delicii birocratice, dl. Stelian Tănase, preşedintele Fundaţiei „Societatea Civilă”, a acceptat funcţionarea Centrului, în deplină autonomie, fără nici un fel de amestec, de orice natură, sub egida Fundaţiei dumisale. În acest fel, Marius Oprea îşi va putea continua activitatea practic fără nici o întrerupere, ceea ce e excelent, pentru că mai există mii de morminte ale celor asasinaţi de Securitate, fără măcar a beneficia de vreun proces, în toată ţara.
Sigur, subvenţia Fundaţiei „Adenauer” permite doar deschiderea Centrului şi reluarea activităţii de cercetare. Însă mai multe asociaţii civice şi religioase româneşti, mai ales din Transilvania, au început deja să se intereseze cum pot sprijini financiar Centrul, la fel şi alte organizaţii germane. De bună seamă, Centrul, odată în activitate efectivă, va putea accesa şi finanţări europene. Deocamdată, e excelent că există şi continuă activitatea fostului IICCR. Prin urmare, ceea ce a refuzat să mai facă statul român se va face prin sprijin european, german şi privat românesc. E excelent şi aşa, statul va rămîne doar cu grija „cărturarilor anticomunişti” ai d-lor Tismăneanu, Stanomir şi Neamţu! Dar măcar nu s-a putut instala monopolul pe anticomunism şi nici n-a fost castrat complet anticomunismul de la noi. Însă, pînă la urmă, va avea şi statul contribuţia sa! Marius Oprea a dat guvernul în judecată şi, fiind demis pe cînd se afla în concediul legal de odihnă, deci cu încălcarea flagrantă a dreptului muncii, pentru că dl. Tismăneanu se grăbea cu monopolul!, nu are cum pierde procesul. Nimeni nu a pierdut încă un proces de acest fel nici măcar în România. Şi după cum îmi spunea cu oarece amuzament, va dona toţi banii, salariile restante şi despăgubirile dispuse de instanţă, „Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România”, pe care tocmai ce l-a inaugurat! Să fie primit, coane Boc!

( O versiune prescurtată a articolului a apărut în cotidianul Flacăra Iaşului din 22 aprilie a.c.)

Update

După ce-am postat articolul, m-a sunat Marius Oprea să-mi mulţumescă, dar mai ales să-mi dea noutăţi. Pe scurt, acestea ar fi:

1. De la Iaşi, a continuat cu conferinţele la Alba Iulia, Sibiu (excelentă organizarea şi mobilizarea Monicăi Vlad!) şi Sighişoara, unde au participat sute de persoane. Foarte mulţi şi-au oferit ajutorul în toate formele posibile.

2. Fratele său, care are un magazin de carne în Olanda, a oferit Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului în România, un laptop şi o cameră video, ambele de ultimă generaţie, pentru a putea continua activitatea de arhivare documentar-imagistică a rezultatelor investigaţiilor de teren.