Nesfîrşita fragilitate a fiinţei

Nu, nu am parafrazat titlul unui roman de Milan Kundera, un prozator care de altfel îmi place foarte mult, pentru a scrie un eseu despre marele scriitor. Altceva mi-am propus, să încerc să trag nişte învăţăminte din evenimentele catastrofale din ultimele aproape două săptămîni, evenimente care mărturisesc despre fragilitatea fiinţei noastre, cu tot cu cea a tehnologiei pe care inteligenţa şi ingeniozitatea noastră au produs-o. Imediat după tragicul accident de la Smolensk, priveam fotografiile avionului TU-154 – o pasăre uriaşă de metal, elegantă şi aparent indestructibilă. Am privit şi fotografiile, am urmărit imaginile de la locul accidentului, m-am îngrozit văzînd ce rămăsese din puternica pasăre făcută de mîna omului. Bucăţi de fuzelaj sau din aripi, făcute din cel mai dur metal, răsucite, contorsionate ca nişte biete bucăţi de carton. Incredibil, dar înainte de a fi fost rezultatul contactului cu solul şi al incendiului subsecvent, aceste metamorfoze erau efectul contactului omului şi al înaltei sale tehnologii cu unul din cele mai imponderabile fenomene ale naturii, ceaţa, despre care nici n-aş putea spune dacă are sau nu o greutate, o masă cu un termen mai tehnic. Mă rog, fiind vorba de un amestec de aer şi vapori de apă, o greutate trebuie să aibă, dar nu asta îţi atrage atenţia la ceaţă în primul rînd, ci aspectul său vaporos. În cele din urmă, ceaţa a fost cea care a condus la moarte, care a ucis aproape o sută din cei mai importanţi oameni ai Poloniei, în frunte cu preşedintele acestei ţări. Eroarea de pilotaj, decizia nefericită a aterizării etc au fost factorii favorizanţi.
Cîteva zile mai tîrziu, cîţiva din cei mai puternici oameni ai planetei, de la Obama la Sarkozy sau Angela Merkel nu au putut ajunge la ceremonia de doliu ocazionată de cumplita catastrofă evocată mai înainte. Mii de avioane din toată Europa şi milioane de pasageri potenţiali au rămas la casele lor, în hoteluri, blocaţi pe aeroporturi sau au fost nevoiţi să-şi schimbe planurile de zbor. Ori au schimbat mijloacele de transport aeriene cu altele terestre, fluviale sau maritime. Din pricina altui fenomen cumva imponderabil, norul provocat de erupţia vulcanului islandez care se plimba şi încă se plimbă pe deasupra Europei, ba chiar a început să treacă Oceanul spre Canada şi Statele Unite. Nimeni nu ştie cît va dura, nimeni nu ştie, de fapt, nici  efectele precise pe care le-ar avea asupra avioanelor dacă acestea nu şi-ar suspenda zborurile. În cîteva zile, fiinţa noastră, laolaltă cu sofisticatele noastre tehnologii şi-au dovedit fragilitatea, chiar neputinţa. Probabil că, în absenţa primului eveniment, n-am fi asistat la cel de-al doilea, sau acesta ar fi avut proporţii mai reduse.
Prometeismul nostru a suferit o lovitură peste bot! Am primit o lecţie de la natură, însă nu în forma violentă a unei erupţii catastrofice, a unui cutremur devastator sau a unui tsunami, ci prin semnale de-a dreptul diafane – ceaţa, norul vulcanic… Am primit o lecţie şi un leac pentru trufia noastră, puternici ai zilei sau doar bieţi oameni. Din păcate, mă tem că am primit doar un „leac de frică”. Or, frica nu este un învăţător, un sfetnic bun. Frica vine şi trece, frica e o reacţie mai degrabă viscerală. Iar dacă se permanentizează, devine blocantă. Nimic nu se poate face sub semnul unei eterne frici. Ne-ar fi fost mai degrabă de folos o lecţie despre limitele noastre, ale puterilor şi operelor noastre, o lecţie de umilitate. Dar nu cred că sîntem în stare de aşa ceva! Se va fi găsind aici farmecul naturii noastre? Nu ştiu, chiar nu am un răspuns.

134 Responses to “Nesfîrşita fragilitate a fiinţei”

  1. Zitella says:

    @) Inima-Rea: La multi ani George, sa va dea Dumnezeu sanatate, tie si celor dragi tie! Imi amintesc acum ca am intrat pentru prima data in “blocul” lui Dottore ca sa-ti urez la multi ani de ziua ta. Acum am cautat pe Vox postarea si am constatat ca “blocul” lui Dottore, ala vechi si vesel, nu mai e acolo! Imi amintesc totusi ca iti uram (la a II-a plural!) ceva de genul … sa-ti scrii, sa-ti termini, sa-ti publici cartile. Citisem Timpul. Adaug azi: sa ne traiesti, prietene!
    PS:Lipsesc niste virgule, sau is prea multe? :)

  2. Daca_nu_nu says:

    Ioooi…
    Zitella!
    Femeie bună, l-ai trimis pe fratele Domniei Tale cu AVIONU???

  3. Daca_nu_nu says:

    Cum adică nu mai e acolo blogul de pe Vox? Eu de ce-l văd?
    Hai să dau link-ul.
    Zitella, spune-mi, te rog, dacă poţi intra:

    http://voxpublica.realitatea.net/antonesei

  4. Zitella says:

    @) Daca_nu_nu: Ciao, cara!
    Mergeeeeeeeee !!!!!!!!!!!
    Eu am cautat dupa … profil de scriitor fumand! Asa-s zitelele, cu ochii dupa fotografii!
    Fotografia lui Dotore nu mai e acolo unde umbla bloggerii pe Vox de la dreapta la stanga, fug de nu-i poti prinde!

    Da, l-am condus, l-am trimis, o si ajuns! Iar is singura! :)

  5. Inima-Rea says:

    Vă mulţumesc tuturor pentru gîndu’ ăl bun!
    -
    Maître, trebuie făcut ceva cu alphachimistul şi omegafizicianul, fiindcă nu-i a bună cu ei! De-abia ce desfiinţară electronul – de parcă eletronica ni’ nu fu, ni’ n-ar fi trebuit a fi. Dacă desfiinţează şi photonul, îţi dai seama că sting lumina?

  6. intre says:

    “Frica vine şi trece, frica e o reacţie mai degrabă viscerală….”

    Parca si Frank Herbert in Dune a scris -si a atribuit-o Bene Gesserit-ului – o mantra impotriva fricii.

    Eu stiu ca suntem “in stare de asa ceva” dar la bucata , nu en-gross. Unii. Pe de alta parte vor fi avind si numarul indivizilor trecuti pe-acolo, cantitatea , -importantza lor in declansarea/definirea “calitatii” si a “normalului”.

    Oricare-ar fi ei aia care “suntem” ori nu , oricum fiecare numai despre el pune marturie si lasa semn si vorba. Ca Adrian Marino, de-un paregzemplu. Sau ca matale care zici si scrii neste lucruri. Farmecul si alte alea e mereu in ochiul privitorului. Nu stiu ce se intimpla cind privitorul se priveste pe chiar el. Dar n-o sa merg la Narcis , asa cum nici la anatomia sentimentului n-am pus link-ul asta pe care-l pun acuma -mai bine dewcit niciodata

    http://www.youtube.com/watch?v=b0pkn9evgKs

  7. Liviu Antonesei says:

    @) Inima-Rea

    Sper ca ai petrecut bine! Pustii astia ai mei nu stiu ce faca cu mine ca ma tot sarbatoresc de ieri seara incoace – parca-s nunta la romani de mi-a ajuns aniversarea mai lunga de trei zile!

    Si eu cred ca ne lasa fara lumina. Dar poate au inceput sa aplice experimentul “ultimul care pleaca stinge lumina” – Virgil e deja plecat, parca si Fulcanelli cocheta la un moment dat cu gindul plecarii…

  8. Liviu Antonesei says:

    @) Intre

    Multumesc pentru vizita. De asemenea pentru link!

  9. Inima-Rea says:

    Lasă-i, maître, să te sărbătorească trei zile şi trei nopţi! N-are cum fi nemeritată aşa sărbătoare.
    Chiar, că acu’mi veni ideea: Cum de te născuşi pe 25 aprilie şi nu te cheamă Gheorghe?

  10. Liviu Antonesei says:

    @) Inima-Rea

    Pai, in principiu, asa m-ar fi chemat, daca nu prindea din zbor, nu stiu exact de unde, mama mea prenumele cu care m-am capatuit pina la urma! Am si inaugurat o traditie in familia extinsa, dupa mine, o multime de veri, nepoti, stranepoti primind la rindu-le prenumele cu pricina…

  11. Zitella says:

    @) Inima-Rea: :)

  12. Zitella says:

    @) Liviu Antonesei: Să-ncepem să continuăm, dară!
    Ieri, azi, mâine …
    http://www.trilulilu.ro/lee/31935c6bfbae96

  13. Liviu Antonesei says:

    @) Zitella

    Multumesc, imi place Aznavour!

  14. Zitella says:

    @) Liviu Antonesei: eu … n-am cuvintele la mine, nici ale lui Aznavour nu sunt tocmai potrivite dar cântecul merge la o cafea si o țigară! :)

  15. Daca_nu_nu says:

    Nici eu n-am cuvintele la mine, şi-l voi lăsa pe Cantemir să grăiască, prin trup şi suflet (plasma e între).

    12. Nu prin răutăţi, ci prin virtuţi să rămână vestit numele după moarte!

    Lumea:
    Aşadar, cu asemenea cunoştinţă mergi şi cu o asemenea socoteală umbli, o, tu cel cu capul în nori? Eu am spus că bunătăţile mele sunt fără sfârşit, dar nu că cei ce le stăpânesc nu vor muri; căci chiar dacă mor ei, numele şi gloria lor nu moare, nu trece, nu se sfârşeşte, ci rămâne în veci. De aceea străduiţi-vă cu toţii mai mult ca orice ca, murind, numele cinstit să vă rămână.

    13. Cu fapta rea nu vei dobândi nume vestit

    Înţeleptul:
    Puah! cu ce dulceaţă de miere, amestecată însă cu otravă, doreşti să mă îmbii şi te străduieşti să fac în aşa fel, adică să mă silesc să râvnesc şi eu la slava bogăţiei tale, ca să dobândesc nume vestit şi, precum Alexandru, să-mi împlinesc în scurt timp toate dorinţele trupului. Dar ce folos voi avea, când aceluia care a călcat atâta întindere de pământ şi a supus atâtea împărăţii nu i-a rămas totuşi după moarte mai mult de şapte palme de loc? Ba încă nu el a moştenit acel loc, ci locul l-a moştenit pe el, căci ţărâna s-a ridicat pe pieptul lui, i-a umplut ochii, i-a astupat gura, cu aceasta dându-i pildă ca, nesăturându-se de slavă, să se sature de lut. Şi astfel, trupul acela, pe care oamenii îl socoteau a fi, pentru frumuseţea lui, fiu al lui Dumnezeu, l-au mâncat viermii şi gândacii pământului şi, din ţărână fiind, tot în ţărână s-a întors. Voi fi oare eu mai vrednic decât el sau voi urca pe o treaptă mai înaltă? Spune acum, amăgitoareo, asta e împărăţia ta? Aşa arată puterea ta? La aceasta se reduce slava ta? O, cât eşti de vrednică de râs, şi încă şi mai vrednic de tot dispreţul este cel ce te crede şi te doreşte şi agăţându-se de tine gâfâie, dar nu-ţi dă drumul!

  16. Fulcanelli says:

    @Liviu Antonesei

    Un gând bun de sub nadir.

    http://www.youtube.com/watch?v=GdZ2JXCCSOI&feature=related

    La mulți ani Liviu !

  17. @) Fulcanelli

    Multumesc tare mult. Vad ca te-ai incadrat in traditia inaugurata de baietii mei de la revista, pentru care ziua mea a inceput de joi si nu se poate incheiamai devreme de miine noapte la orele 24! Asta daca am noroc, ca nu stiu ce le mai poate trece prin cap!

  18. Ioan Costea says:

    Mâine voi face “un comunicat important pentru țară” – ăsta, o urare importantă pentru blog owner. În pregătire – “pionieri, pentru sărbătorirea lui fiți gata!” -, să bem cu măsura și cu voia bună. Rămâneți treji! (care puteți)

  19. Liviu Antonesei says:

    @) Ioan Costea

    Multumesc cu anticipatiune, maitre!

  20. Liviu Antonesei says:

    @) All

    Articol nou despre renasterea din cenusa a Centrului pentru Investigarea Crimelor Comunismului la adresa

    http://antonesei.timpul.ro/2010/04/24/marius-oprea-nu-poate-fi-oprit/

  21. Daca_nu_nu says:

    Io nu mai pricep nimic!
    Zitta îşi trimite propriul frate cu avionul!!! (Bine că i-ai citit normele PSI, sau cum le zice?)
    George se duce la pădure, pe frigul ăsta… (Bine că n-ai aruncat ţigara în uscături.)
    Fulcanelli transmite de sub… nadir!!! (Tu ai semnat protecţia muncii, dragă?)
    Bunicul o ţine tot într-o petrecere… (Unde vă grăbiţi, dragă?)
    Numa io-i dau cu vanitas vanitatum şi cu fortuna labilis, vorba aia, la temă!
    Tineretu-şi face de cap!!!

    Păi, treabă-i asta?
    Pe vremea meaaa…

    Mcshcjsdjshcjhsdfjsnsvcjsgdj… nsdcfjsdsdcjsdchvsdj… sjdgcjsdjcsdcs… jshdcsdjcsjdchsd.
    Bgjsgdjcjsd skhdcsgjdgcsdj ggcjsgdkşsjldcgsl, kshdkcksdcks, ksdcskdhc!!!
    … … …
    … …

    Nu ca acuma!

  22. Zitella says:

    @) Daca_nu_nu: Ha ha ha ha ha!
    Ciao! Ai un talent … un dar, să ţi-l ţină Dumnezeu! Sunt invidioasă pe tine pentru energia asta bună şi pentru darul de-a lua supărarea omului cu vorba!!!!!!!
    Să trăieşti, s -o mai comiţi!
    Te îmbrăţişez strâns, strâns, că ai zâs că nu eşti fragilă!

  23. Zitella says:

    @) Liviu Antonesei: Un piccolo regalo!

    http://www.youtube.com/watch?v=Av6RMTw_dsA&feature=related

    La multi ani, Dottore!

  24. Liviu Antonesei says:

    @) Zitella

    Multumesc foarte mult! Si pentru link, desigur!

  25. Fulcanelli says:

    @Daca_nu_nu says:

    Fulcanelli transmite de sub… nadir!!! (Tu ai semnat protecţia muncii, dragă?)

    Sunt în zbor razant și nedetectabil radar ! De când am desființat electronul mă pot transforma (reversibil) în energie și mă mișc fără probleme de protecția muncii. Mai trebuie să lucrez la partea de revenire în forma materială, pentru că uneori, energia pe care o acumulez lăsându-mă purtat de vânturile solare se transformă în cenușă vulcanică și ai văzut ce de probleme pot să apară. Așa cum spunea Maestrul Zen Vincent Keisen Vuillemin materia nu este altceva decât o contrare foarte mare de energie, însă când te apuci să concentrezi energia, îți mai scapă câte ceva pe de lături și oricum ași întoarce-o, tot cenușă vulcanică îmi iese.

  26. Zitella says:

    @) Daca_nu_nu, Fulcanelli: prieteni, ati semnat sau nu “protectia muncii” (mai nou, de prin 2006, se cheama “securitate si sanatate in munca”, SSM, pot spune si eu ca ma ocup cu securitatea! :) ), tot sunteti expusi la riscuri, asa sa stiti! Si nu numai de accidentare ci si de imbolnavire profesionala!
    Pulberile dau pneumoconioze, professore!
    Ca sa nu va mai zic de riscurile … nevazute: stres (sau inima-rea), radiatii de toate neamurile, sau de riscurile emergente: nanoparticule, interfata om-masina, sau de apartenenta la un grup sensibil: tineri, femei gravide sau care alapteaza, imigranti sau lucratori in varsta!
    E?
    Protejati-va prieteni!
    Primul pas e sa identificati toaaaaaaaaate riscurile!
    Si pe urma le evaluam …. ca nu mai avem timp sa muncim! :)
    Azi e pauza de refacere! Legala si obligatorie! :) :) ;)

  27. Daca_nu_nu says:

    Păi aşa mă gândeam şi eu, dragă Zitella, că azi e o binevenită pauză… Acuma, îţi dai seama, dacă pică vreon meteorit în materia lui Fulcanelli, iar tră să ne luăm picioarele la spinare şi să pornim după el, pe sub Nadir, auzi… N-am ştiut ce-mi lipseşte azi, dup-atâta alergătură: să caut nori vulcanici pe sub talpa… nadirului şi să m-apuc de dat în cărţi (să-l facem om la loc, doară nu l-om lăsa aşe…).

    Ogoaie-te, Fulcanelli, şi lasă prostiile, că suntem zdrobite destul… Şi, de lăsat de izbelişte nu te putem lăsa… Şi cine ştie ce mama supărării mai păţim. (De ne cade relantiu-n baie? Hai?)

    Mai bine stăm cuminţi şi închinăm în sănătatea lu Bunicu!!!…

  28. Fulcanelli says:

    @Daca_nu_nu says:

    “N-am ştiut ce-mi lipseşte azi, dup-atâta alergătură: să caut nori vulcanici pe sub talpa… nadirului şi să m-apuc de dat în cărţi (să-l facem om la loc, doară nu l-om lăsa aşe…).”

    He, he… Daca Nunu e chiar mai rău decât ți-ai închipuit. Insă trebuie să-ți dau un punct de sprijin, pentru că altfel risc să mă căutați în Infernul lui Dante. Soarele la apus are culoarea aurului alchimic. Nadirul ar fi imaginea Soarelui reflectată în oglinda alchimică de care vorbeam (ai răbdare până în minutul 2 dacă vrei să mă găsești)

    http://www.youtube.com/watch?v=2iM_sSo8TdU&feature=related

  29. Fulcanelli says:

    Mai este cineva interesat de discuția referitoare la “conștiința” materiei ne-vii ?

  30. Persefona Boboli says:

    numai sa nu inceapa tsunamiurile ciclice imaginate in ultimul film despre apocalipsa,i-am uitat numele…
    ca daca vor incepe,atunci e mai bine sa petrecem zile in sir,luni in sir,ani in sir…

  31. Gil Coryell says:

    I just wanted to comment & say that I was very impressed with the design on your blog & also your writing skills.. happy holidays!

Leave a Reply