Archive for March, 2010

Despre cercetarea umanistă

Monday, March 29th, 2010

Fara indoiala ca evaluarea atenta a activitatii de cercetare din Universitati este vitala evolutiei acestora, deci si asigurarii unei calitati cit mai bune a educatiei universitare. Insa cind scriu atenta, inteleg ca aceasta evaluare trebuie sa se orienteze si spre specificul cercetarilor ce se desfosoara si se pot desfasura in diversele tipuri de universitati – umaniste, tehnice, de arta etc. Din acest motiv am si semnat apelul care urmeaza si pe care il supun dezbaterii celor care frecventeaza acest spatiu dedicat dezbaterilor. De altfel, scrisoarea deschisa este semnata de peste 300 de profesori si cercetatori de la majoritatea universitatilor din tara. Ma indoiesc ca este efectul unei iluzii de grup!

Scrisoare deschisa catre CNCSIS, cu privire la evaluarea activitatii de cercetare

CNCSIS a lansat actiunea de evaluare a Centrelor de Cercetare, afirmând ca porneste de la traditia scolii superioare românesti, dar formularele de evaluare care au ajuns la universitati în multiple variante, creatoare de confuzie, demonstreaza ca aceasta traditie este ignorata. Evaluarea a fost amânata apoi sine die dar, din experienta anilor precedenti, ne asteptam ca atunci când va fi reluata, criteriile de evaluare sa fie la fel de nepotrivite cu specificitatea stiintelor socio-umane.
CNCSIS a formulat întotdeauna criteriile de evaluare a cercetarii stiintifice tinând seama exclusiv de specificul cercetarii din stiintele exacte si ingineresti, în ignorarea aproape totala a realitatilor stiintelor socio-umane.
În evaluarea performantei stiintifice este absolutizat criteriul publicatiilor ISI, în conditiile în care numarul publicatiilor cotate ISI cu specific socio-uman este mic, iar revistele care au obtinut aceasta cotare nu sînt neaparat si cele care se bucura de un prestigiu real în domeniu. ISI este o baza de date realizata de o companie privata americana, al carei obiectiv esential este profitul, si care recenzeaza publicatiile dupa criterii formale (regularitatea aparitiei, redactarea, cel putin partiala, în engleza etc) si nu în functie de relevanta continutului. De asemenea, nu este un standard de referinta recomandat de vreo institutie europeana, nu cuprinde publicatiile europene esentiale din domeniul stiintelor socio-umane, si insistenta de a-l impune pentru evaluare si în domenii care au un alt specific decît cel tehnic este cu totul nepotrivita. Ca o dovada a inadecvarii aplicarii evaluarii conform sistemului publicatiilor ISI la realitatile românesti, amintim faptul ca Academia Româna, forul tutelar al cercetarii stiintifice din tara noastra, are, cel putin în stiintele socio-umane, un numar extrem de mic de reviste acreditate ISI. Se adauga în sprijinul acestor remarci si contestarea din ce în ce mai ampla a sistemului bibliometric ISI în mediile academice europene.
Criteriile care sunt luate în considerare de CNCSIS pentru evaluarea activitatii centrelor de cercetare sunt discriminatorii, aplicabile integral numai stiintelor exacte si ingineresti, întrucât accepta brevete de inventie, produse si tehnologii, dar minimalizeaza importanta cartilor, care reprezinta esentialul modului de valorificare a cercetarii în stiintele socio-umane. Într-o varianta de evaluare, cartile nu sunt amintite, dar CNCSIS a sugerat ca sînt echivalate cu „produsele”, iar în alta varinata de evaluare, cartile au fost introduse, dar punctajul care poate fi obtinut de autorul unei carti este ridicol în raport cu cel oferit pentru articole ISI cu mai multi autori. De asemenea, nu sunt luate în calcul alte contributii esentiale pentru cercetatorii din stiintele socio-umane, precum articolele în volume colective, participarea la conferinte nationale, cercetarile de teren si lista omisiunilor este foarte lunga. Discriminarea domeniilor socio-umane rezulta tocmai din faptul ca principalele criterii propuse pentru evaluare le sunt inaplicabile.
Tinând seama de aceste aspecte, care demonstreaza ignorarea realitatii cercetarii stiintifice din alte domenii decât cele tehnico-ingineresti, solicitam CNCSIS sa refaca aceste criterii de evaluare, pornind de la o consultare autentica a reprezentantilor universitatilor, ai institutelor de cercetare si de la o cunoastere reala a specificului stiintelor socio-umane.
Daca si viitoarele criterii de evaluare vor avea acelasi tip de carente, nu putem sa avansam decât doua ipoteze: fie CNCSIS este incapabil sa înteleaga logica interna si regulile de functionare ale altor domenii decît cele tehnice si ingineresti, fie doreste sa elimine centrele de cercetare din alte domenii de la competitia pentru resurse. Reamintim în sprijinul acestei de-a doua ipoteze faptul ca în expunerea de motive care a însotit grila de evaluare trimisa universitatilor se preciza ca acele centre care vor fi recunoscute drept Centre de Excelenta „vor putea participa la viitoare competitii organizate în cadrul programului Idei (Scoli de Excelenta)”.

Prof. univ. dr. Ecaterina Lung, Prodecan, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Sorin Radu, Decan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Mihaela Grancea, sef de catedra, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Alexandru Florin Platon, Decan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Ovidiu Coriolan Pecican, Facultatea de Studii Europene si Relatii Internationale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Zoe Petre, Directorul Scolii Doctorale, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Ion Bulei, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti, Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Române; prof. univ. dr. Vasile Boari, Directorul Centrului de Analiza Politica al Universitatii „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Florica Bechet, seful catedrei de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Directorul Institutului de Studii Clasice (centru de cercetare al UB); prof. univ. dr. Stefan Avadanei, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Al.I.Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Eva Mârza, sef de catedra, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie „1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Edit Szegedi, Facultatea de Studii Europene si Relatii Internationale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Carmen-Nora Lazar, Facultatea de Studii Europene ?i Rela?ii Interna?ionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ovidiu Bozgan, Directorul Centrului de Istoria Bisericii, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Király Stefan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Voicu, sef de catedra, Facultatea de Limbi Straine si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Directorul Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, Directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, membru corespondent al Academiei Române; prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Facultatea de Istorie-Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michael Shafir, Facultatea de Studii Europene si Relatii Internationale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS, Universitatea din Bucure?ti; lect. univ. dr. Sergiu Miscoiu, Facultatea de Studii Europene ?i Rela?ii Interna?ionale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Paul Fudulu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Virgiliu Târau, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Liviu Antonesei, Facultatea de Psihologie si Stiintele Educatiei, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Romulus Brancoveanu, Decan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Laurentiu Vlad, Sef Catedra „Studii europene si Relatii internationale”, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; cercet. st. dr. Ovidiu Cristea, Director, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române; lect. univ. dr. Daniela Zaharia, secretar stiintific, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Laurentiu Radvan, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; conf. univ. dr. Florentina Nitu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti; conf. univ. dr. Cristian Olariu, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti; cercet. st. dr. Andi Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iasi; cercet. st. dr. Catalina Mihalache, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iasi; dr. Liviu Bratescu, cercet. st., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iasi; dr. Alexandru Istrate, cercet. st., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iasi; dr. Mihai Chiper, cercet. st., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iasi; dr. Paul Nistor, cercet. st., Institutul de Istorie „A.D.Xenopol”, Iasi; dr. Flavius Solomon, cerc. st., Institutul de Istorie „A. D. Xenopol”, Iasi; prof. univ. dr. Luminita Ciuchindel, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Bogdan-Petru Maleon, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; conf. univ. dr. Alin Ciupala, Sef de catedra, Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti; prof. univ. dr. Ciprian Valcan, Facultatea de Drept, Universitatea „Tibiscus”, Timisoara; prof. univ. dr. Georgeta Ghebrea, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Paul Iliescu, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Viorel Panaite, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Ioana Costa, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine a Universitatii din Bucuresti (Catedra de Filologie Clasica), Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; prof. univ. dr. Eniko Vincze, Facultatea de Studii Europene si Relatii Internationale, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Stefan S. Gorovei, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Maria Magdalena Székely, Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Valentin Muresan, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; cercet. st. I dr. Dorin Dobrincu, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Iasi; prof. univ. dr. Stefan Borbely, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Keszeg Vilmos, Sef de Catedra, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ferencz Poszony, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Andras F. Balogh, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Michaela Mudure, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Lacramioara Petrescu, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; conf. univ. dr. Dan Stoica, Prodecan, Facultatea de Litere, Univ. „Al. I. Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Ion Pop, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Ion Dur, Decan, Facultatea de Jurnalistica, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Serban Marin, Sef birou Documentare, Publicatii si Activitati Stiintifice Arhivele Nationale ale României, redactor sef „Revista Arhivelor”; prof. univ. dr. Augustin Ioan, Universitatea de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucuresti; conf. univ. dr. Radu Ardevan, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Dr. Alexandru Mamina, cercet. st. II, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Academia Româna, Bucuresti; conf. univ. dr. Valeria Soro?tineanu, Secretar stiintific, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Liliana Coposescu, Secretar stiintific, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania” din Brasov; conf. univ. dr. Sanda Cordos, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Marian Tiplic, sef de catedra, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu; conf. univ. dr Vasile Ciobanu, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; prof. univ. dr. Szilágyi N. Sándor, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Sanda Berce, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Calin Teutisan, Facultarea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca, Director adj. al Centrului de Cercetari Literare si Enciclopedice; Prof. univ. dr. Ana Maria Zahariade, Catedra de Teoria & Istoria Arhitecturii, Departamentul Istoria&Teoria Arhitecturii si Conservarea Patrimoniului al Universitatii de Arhitectura „Ion Mincu”, Bucuresti; conf. univ. dr. Alexandra Mitrea, Decan, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Mihulecea, Prodecan, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica Grigore, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioana Both, Prodecan, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Alexandru Barnea, Sef de Catedra, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Lucia Pavelescu, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Daniel Dumitran, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Luminita Chiorean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu-Mures; prof. univ. dr. Otilia Hedesan, Decan, Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. univ. dr. Gábor Csilla, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Alexandru Gafton, Seful Catedrei de Limba româna, Facultatea de Litere a Universitatii „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi; prof. univ. dr. Andrei Bodiu, Decanul Facultatii de Litere a Universitatii „Transilvania”, Brasov; prof. univ. dr. Constantin Pricop, Facultatea de Litere, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iasi; conf. univ. dr. Greta Miron, Facultatea de Istorie ?i Filisofie, Universitatea „Babe?-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gabor Sipos, Facultatea de Istorie-filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; prof. univ. dr. Pia Brînzeu, Facultatea de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest, Timisoara, Prorector; conf. univ. dr. Reghina Dascal, Cancelar al Facultatii de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest, Timisoara; lect. dr. Dana Percec, Prodecan al Facultatii de Litere, Istorie si Teologie, Universitatea de Vest, Timisoara; lect. univ. dr. Lidia Cotea, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Franceza, Secretar stiintific al Centrului de cercetare „Heterotopos – Reprezentari si practici ale spatiului strain”, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Gheorghe Stoica, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Luminita Ciuchindel, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Sorin Vieru, consultant, Facultatea de Filosofie, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Stelian Scaunas, Prodecan, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Paul Brusanovski, Facultatea de Teologie „Andrei Saguna”, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Adina Ciugureanu, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea „Ovidius”, Constanta; prof. univ. dr. Ovidiu Moceanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Transilvania”, Brasov; prof. univ. dr. Mircea A. Diaconu, Decan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Vasile Lica, Prodecan al Faculta?ii de Istorie, Filosofie si Teologie, Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati; lect. univ. dr. Cristian Luca, Facultatea de Istorie, Filosofie si Teologie, Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati; prof. univ. Violeta Puscasu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „Dunarea de Jos”, Galati; Prof. univ. dr. doc. Honoris Causa (Universitatea „Babes Bolyai”, Cluj-Napoca) Grigore Posea, Prorector, Universitatea „Spiru Haret”, conducator de doctorat în Geografie la Universitatea din Bucuresti; prof. univ.dr. Sorin Damean, sef catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; prof. univ. dr. Marin Cârciumaru, Director Scoala Doctorala, Facultatea si Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Anghelinu, director de departament, Facultatea si Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia” din Târgoviste; conf. univ. dr. Sorin Stefanescu, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; conf. univ. dr. Rodica-Gabriela Chira, Secretar stiintific, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lector univ. dr. Gabriela Chiciudean, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia, Directorul executiv al Centrului de Cercetare a Imaginarului „Speculum”; conf. univ. dr. Ana-Cristina Halichias, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, membru în colectivul de redactie al revistei Academiei Române „Studii clasice” si Director executiv al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice”; conf. univ. dr. Stroia Olga, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; prof. univ. dr. Ioan Horga, Decan, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Sorin Sipos, Prodecan, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale, Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Barbu ?tefanescu, Prorector, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale, Universitatea din Oradea; Prof. univ. dr. Ion Simut, Decan, Facultatea de Litere, Universitatea din Oradea; Prof.univ.dr. Mihai Drecin, Director Scoala Doctorala de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; prof.univ. dr. Antonio Faur, Director Departamentul de Istorie, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Ioan Zainea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; prof. univ.dr. Aurel Chiriac, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; conf.univ.dr. Moisa Gabriel, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; conf. univ. dr. Mircea Brie, Director Departamentul de Relatii Internationale si Studii Europene, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; conf.univ. dr. Luminita Soproni, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lector. univ. dr. Florin Sfrengeu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Cristina Dogot, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Dorin Dolghi, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Dana Pantea, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Radu Românasu, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; lect. univ. dr. Edith Bodo, Facultatea de Istorie, Geografie si Relatii Internationale de la Universitatea din Oradea; Lect. univ. dr. Mihaela Goman, Facultatea de Istorie, Geografie ?i Rela?ii Interna?ionale de la Universitatea din Oradea; asistent univ. dr. Adrian Popoviciu, Facultatea de Istorie, Geografie ?i Rela?ii Interna?ionale de la Universitatea din Oradea; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; prof. univ. dr. Alexandrina Musta?ea, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; prof. univ. dr. Cristian Schuster, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” – Centrul de Tracologie, Bucuresti; prof. univ. dr. Cornel Sigmirean, Facultatea de Stiinte si Litere, Universitatea „Petru Maior”, Târgu Mures; prof. univ. dr. Sorin Damean, sef de catedra, Facultatea de Stiinte Sociale, Universitatea din Craiova; Valer Moga, conf. univ. dr. Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; Octavian Tatar, conf. univ. dr., Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; conf. univ. dr. Gavriil Preda, Universitatea din Ploiesti; lect. univ. dr. Emanuel Plopeanu, Facultatea de Istorie si Stiinte Politice, Universitatea „Ovidius”, Constanta; asist. univ. dr. Raluca Alexandrescu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Eugen Strautiu, Facultatea de Stiinte Politice, Relatii Internationale, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Ioana Munteanu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Luminita Diaconu, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. drd. Vladimir Agrigoroaei, ingénieur d’études CESCM-ANR (Poitiers, Franta), membru al Centrului de Studii Medievale al Universitatii Bucuresti; drd. Cristian Ducu, Centrul de Studii Medievale,Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Ioan Copoeru, Departamentul de Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Anca Crivat, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea Bucuresti; conf. univ.dr. Mihai Chioveanu, Facultatea de Stiinte Politice, Universitatea din Bucuresti;conf. univ. dr. Marian Petcu, Facultatea de Jurnalism si Stiintele Comunicarii, Universitatea din Bucuresti; dr. Anca Manolescu, cercetator independent; conf. univ. dr. Madeea Axinciuc, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Andrei Miroiu, Departamentul de Istorie, Indiana University; conf. univ. dr. Mianda Cioba, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Laurentiu Constantiniu, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Silviu Miloiu, Prodecan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; conf. univ. dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; dr. Gudrun Ittu, cercet. st. I, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; drd. Marian Zaloaga, cerc. st., Institutul de cercetari socio-umane „Gheorghe Sincai”, Târgu – Mures; lect. univ. dr. Silviu Bors, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; dr. Dan Dumitru Iacob, cerc. st. II, Secretar Stiintific, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Sibiu; lect. univ. dr. Cristina Bogdan, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Silvia Marin-Barutcieff, Facultatea de Litere, Universitatea din Bucuresti; lect. univ. dr. Catalina Gîrbea, Catedra de Franceza, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti; dr. Anda Lucia Spânu, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; lect. univ. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgovi?te; lect. univ. dr. Adrian Aurel Baltalunga, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; dr. Nadia Badrus, cercet. st. III, Institutul de Cercetari Socio-Umane, Academia Româna, Sibiu; conf. dr. Zamfir Balan, Facultatea de Stiinte Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. univ. dr. Carmen Oprescu, Facultatea de Teologie, Universitatea din Pitesti; asist. univ. dr. Calin Anghel, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia; lect. dr. Daniela Dumitrescu, Universitatea „Valahia”, Târgoviste; lect. univ. dr. Cosmin Popa-Gorjanu, Facultatea de Istorie si Filologie, Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia; lect. univ. dr. Könczei Csilla, Facultatea de litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Cristian Nicolae Apetrei, Facultatea de Stiin?e Juridice, Sociale si Politice, Universitatea „’Dunarea de Jos” din Galati; dr. Teodora-Crisia Miroiu, Universitatea din Bucuresti; conf. univ. dr. Marius Grec, Decan, Facultatea de Stiinte Umaniste, Politice si Administrative, Universitatea „Vasile Goldis,” Arad; dr. Denisa Bodeanu, cercetator, CNSAS; lector univ. dr. Victor Andrei Carcale, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; prof. univ. dr. Stefan Purici, Decan, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Florin Pintescu, Sef catedra, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf. univ. dr. Mihai Lazar, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; conf.univ. dr. Claudia Costin, sef de catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. George Bondor, Facultatea de Filosofie si Stiinte Social-Politice, Universitatea „Al.I. Cuza” din Iasi; prof. univ. dr. Elena-Brândusa Steiciuc, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; prof. univ. dr. Vasile Dospinescu, Sef catedra, Facultatea de Litere si Stiinte ale comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Luminita-Elena Turcu, Prodecan, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Sabina Finaru, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Aurel Buzincu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii; prof. univ. dr. Muguras Constantinescu, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Director al Centrului de Cercetari „Inter Litteras”, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; lect. univ. dr. Madalina Strechie, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; asist. drd. Grunwald Roxana, Facultatea de Litere si Arte, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. C-tin Augustus Barbulescu, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lect univ. dr. Claudiu Neagoe, Facultatea de Stiinte Socio-Umane, Sectia Istorie, Universitatea Pitesti; lector univ. dr. Vasile Ilincan, Universitatea „?tefan cel Mare”, Suceava; drd. Lilia Laszlo, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Zsuzsa Selyem, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Balazs Imre Jozsef, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lector univ. dr. Olga Gancevici, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; conf. univ. dr. Ovidiu Morar, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea „Stefan cel Mare”, Suceava; dr. Ioana Feodorov, Institutul de Studii Sud-Est Europene al Academiei Române; dr. Victor Cojocaru, cercet. st. gr. II, Institutul de Arheologie din Iasi al Academiei Romane; lect. univ. dr. Alina Gioroceanu, Facultatea de Litere, Universitatea din Craiova; lector univ. dr. Rares Moldovan, Facultatea de Litere a Universitatii „Babes-Bolyai”; lect. univ. dr. Radu Racovitan, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. dr. Silviu Purece, Facultatea de Istorie si Patrimoniu, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; lect. univ. drd. Daria Pârvu, Facultatea de Litere si Arte, Catedra de Studii Britanice si Americane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu; asist. drd. Margareta Sfirschi-Laudat, Catedra de Filologie Clasica, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti, Institutul de Studii Clasice al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Dana Dinu, Universitatea din Craiova, membru al centrului de cercetare „Institutul de Studii Clasice” al Universitatii din Bucuresti; lect. univ. dr. Maria-Luiza Oancea, Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Filologie Clasice, membru al Institutului de Studii Clasice; lector univ. dr. Ludmila Rotari, Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene, Universitatea „Spiru Haret”; lect. univ. dr. Manuela Dobre, Facultatea de Istorie, Universitatea din Bucuresti; asist. univ. dr. Erika Mihalycsa, Catedra de Engleza, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; asist. univ. dr. Ildikó P. Varga, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj Napoca; lect. univ. dr. Mihaela Ursa Pop, Sef de catedra, Catedra de Literatura Comparata, Univeristatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Florian Matei-Popescu, cercet. st. III, Seful Sectiei de Arheologie Greco-Romana si Epigrafie, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; conf. univ. dr. Dumitru Boghian, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; asist. univ. dr. Radu Bruja, Facultatea de Istorie si Geografie, Universitatea „Stefan cel Mare” Suceava; dr. Eugen Nicolae, cerc. st. I, Director adjunct stiintific al Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; asist. univ. dr. Czégényi Dóra Andrea, Catedra de Etnografie si Antropologie Maghiara, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Laura Zavaleanu, Facultatea de Litere, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; dr. Aurel Vîlcu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Academia Româna, Bucuresti; drd. Cristina Nedelcu, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, Bucure?ti; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; dr. Viorica Rusu-Bolinde?, Muzeul Na?ional de Istorie a Transilvaniei, Cluj-Napoca; drd. Adrian Dobos, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, Bucuresti; prof. univ. dr. Radu Gabriel Pârvu, Decan, Facultatea de Stiinte Juridice, Administrative si ale Comunicarii, Universitatea „Constantin Brâncoveanu”, Pitesti; conf. Dr. Mircea Negru, Facultatea de Istorie, Muzeologie, si Arhivistica Universitatea „Spiru Haret”, Bucuresti; conf.univ.dr. Laura Cîtu, Sef de catedra, Facultatea de Litere, Universitatea din Pitesti; lect. univ. dr. Dacian Duna, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; lect. univ. dr. Eduard Nemeth, Facultatea de Istorie si Filosofie, Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca; Prof. Dr. Pia Brinzeu, Prorector, Universitatea de Vest, Timisoara; prof. dr. Orbán Gyöngyi, Universitatea Babes-Bolyai, Facultatea de Litere, Cluj; Conf. dr. Niculina Iacob, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comnunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare” Suceava; Lector dr. Alina Preda, Catedra de limba si literatura engleza, Facultatea de Litere, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca; conf. univ. dr. Gina Maciuca, Catedra de Limba si Literatura Engleza, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava, Lector dr. Monica Bilauca, Facultatea de Litere si Stiinte ale Comunicarii, Universitatea “Stefan cel Mare”, Suceava; Conf.dr. Reghina Dascal, Cancelar Facultatea de Litere, Istorie si Teologie,, Universitatea de Vest Timisoara; Prof. dr. Mihaela Irimia, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Director de Studii al British Cultural Studies Centre (BCSC), Director al Centrului de Excelenta pentru Studierea Identitatii Culturale (CESIC), membru al Scolii Doctorale a FLLS; Asist. drd. Petruta Oana Naidut, Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Universitatea din Bucuresti.

Posted in Politici publice | 160 Comments »

Protestul judecatorilor

Saturday, March 27th, 2010

Acest protest al judecatorilor a fost initiat pe 24 martie si, in citeva zile, a fost semnat de aproape 300 de magistrati, iar colectarea semnaturilor este in curs. Cred ca este unul din cele mai importante gesturi de demnitate si autonomie ale magistratilor romani de dupa decembrie 1947. Am postat textul pe bloc, desi a fost deja comentat la o alta postare, ca sa ramina!

INTEGRITATE şi DEMNITATE

Protestăm împotriva încălcării normelor eticii profesionale. Fiecare judecător şi procuror este dator să asigure respectarea valorilor profesiei: integritate şi demnitate .

I. Cerem C.S.M. o poziţie fermă şi neechivocă asupra încălcării normelor de etică ale profesiei. Făcând dreptate pentru alţii, trebuie să avem puterea să facem dreptate corpului magistraţilor şi să redăm demnitatea profesiei. Obiectivitatea soluţionării unei cauze nu înseamnă tăcerea asupra motivelor care au condus la apariţia acelei situaţii.
Solicităm C.S.M. să aibă o poziţie clară privind posibilitatea de a intra în şedinţa de judecată a acelora faţă de care a început urmărirea penală.
Cerem C.S.M. măsuri ferme pentru asanarea sistemului judiciar, încălcările Codului deontologic fiind la fel de nocive ca şi faptele de corupţie. C.S.M. are datoria sa analizeze nu doar comportamentul celor care sunt subiecţi ai unei anchete penale, dar şi comportamentul celor care au încălcat normele etice fără ca prin aceasta să se comită infracţiuni.

II. Cerem suspendarea procedurii de numire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie până la clarificarea modalităţii în care judecători ulterior anchetaţi de D.N.A. au acces la cea mai înaltă poziţie în sistemul judiciar.
Demnitatea profesiei nu permite încurajarea unui sistem netransparent şi discreţionar în care criteriile de numire într-o funcţie ce presupune demnitate şi onoare au devenit din ce în ce mai oculte.
Solicităm membrilor C.S.M. să se pronunţe asupra vocaţiei de a se înscrie pe lista de candidaţi în vederea promovării la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a membrilor C.S.M. în funcţie, Secretarului General, Secretarului adjunct şi a directorilor de direcţii.

Acest protest a fost inaintat Plenului CSM in aceasta dimineata, astfel incat sa fie luat in discutie inaintea trecerii la pucntul de pe ordinea zi privind numirea judecatorilor la ICCJ.

Către
Consiliul Superior al Magistraturii
Doamnei Florica Bejinaru,
Preşedinte al C.S.M.,

Stimată doamnă preşedinte,
Judecătorii semnatari ai prezentului protest vă solicităm să supuneţi dezbaterii plenului documentul de mai jos. Întrucât semnăturile au fost centralizate electronic, ele nu apar olograf decât pe listele întocmite local, însă acest protest este asumat direct de fiecare judecător al cărui nume apare în finalul documentului.

1. Jud. Lavinia Lefterache, Curtea de Apel Bucureşti
2. Jud. Francisca Vasile, Curtea de Apel Bucureşti
3. Jud. Dana Gârbovan, Curtea de Apel Cluj
4. Mihai Selegean, reprezentant al formatorilor in Consiliul Stiintific al INM
5. Jud. Lăcrămioara Axinte, Tribunalul Botoşani
6. Jud. Anca Pop, Curtea de Apel Cluj
7. Jud. Ioana Tripon, Curtea de Apel Cluj
8. Jud. Sergiu Bobos, Curtea de Apel Cluj
9. Jud. Daniela Griga, Curtea de Apel Cluj
10. Jud. Cristina Mănăstireanu, Curtea de Apel Cluj
11. Jud. Laura Dima, Curtea de Apel Cluj
12. Jud. Valentin Chitidean, Curtea de Apel Cluj
13. Jud. Vasile Goja, Curtea de Apel Cluj
14. Jud. Adina Daria Lupea, Curtea de Apel Cluj
15. Jud. Irinel Andrei, Curtea de Apel Cluj
16. Jud. Liviu Ungur, Curtea de Apel Cluj
17. Jud. Mădălina Afrăsinie, Tribunalul Bucureşti
18. Jud. Amer Jabre, Tribunalul Bucureşti
19. Jud. Cecilia Jabre, Tribunalul Bucureşti
20. Jud. Alexandru Şerban, Curtea de Apel Braşov
21. Jud. Aurelian Cadea, Tribunalul Dolj
22. Jud. Cristi Danileţ, Judecătoria Oradea
23. Jud. Dana Erdei, Judecătoria Oradea
24. Jud. Mirea Loreley, Judecătoria Oradea
25. Jud. Florentina Sandu, Judecătoria Oradea
26. Jud. Marcela Teaha, Judecătoria Oradea
27. Jud. Florin Bendea, Judecătoria Oradea
28. Jud. Maria Verdes, Judecătoria Oradea
29. Jud. Alin Vasonan, Judecătoria Oradea
30. Jud. Florin Popa, Judecătoria Oradea
31. Jud. Ovidiu Ciuma, Judecătoria Oradea
32. Jud. Marian Racolta, Judecătoria Oradea
33. Jud. Călin Tătar, Judecătoria Huedin
34. Jud. Simona Jeni Matei, Judecătoria Huedin
35. Jud. Daniel Mirăuţă, Judecătoria Iaşi
36. Jud. Florin Niţă, Judecătoria Brăila
37. Jud. Diana Mihaela Cotoi, Tribunalul Olt
38. Jud. Adrian Toni Neacşu, Tribunalul Vrancea
39. Jud. Simona Marinescu, Curtea de Apel Oradea
40. Jud. Aurelia Lenuţa Stan, Curtea de Apel Oradea
41. Jud. Doina Trif, Curtea de Apel Oradea
42. Jud. Felicia Toader, Curtea de Apel Oradea
43. Jud. Doina Maduta, Curtea de Apel Oradea
44. Jud. Florica Roman, Curtea de Apel Oradea
45. Jud. Dana Cigan, Curtea de Apel Oradea
46. Jud. Alin Doica, Tribunalul Cluj
47. Jud. Oana Tatu, Tribunalul Cluj
48. Jud. Monica Trofin, Tribunalul Cluj
49. Jud. Alexandrina Marin, Tribunalul Cluj
50. Jud. Florin Lupaşcu, Judecătoria Tîrgu-Mureş
51. Jud. Mihaela Grozescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
52. Jud. Valentina Petrescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
53. Jud. Beatrice Ramaşcanu, Tribunalul Bucureşti
54. Jud. Ana Maria Puiu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
55. Jud. Mădălina Văduva, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
56. Jud. Daniel Nicola Gheorghiu, Judecătoria Tulcea
57. Jud. Gabriel Bălaşa, Tribunalul Dâmboviţa
58. Jud. Lavinia Cîrciumaru, Judecătoria Constanţa
59. Jud. Tranca Anamaria, Tribunalul Bucureşti
60. Jud. Matei Dorel George, Tribunalul Bucureşti
61. Jud. Mihaela Vasiescu, Curtea de Apel Tîrgu-Mureş
62. Jud. Dan Andrei Enescu, Curtea de Apel Ploieşti
63. Jud. Falcan Claudiu Daniel, Judecătoria Drobeta Turnu Severin
64. Jud. Sorin Vasilescu, Tribunalul Bucureşti
65. Jud. Liviu Zidaru, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti
66. Jud. Adrian Vank, Judecătoria Brăila
67. Jud. Gheorghe Moroşanu, Judecătoria Bicaz
68. Jud. Adam Raluca, Judecătoria Timişoara
69. Jud. Aman Maria Rodica Antoaneta, Judecătoria Timişoara
70. Jud. Anastasescu Anca, Judecătoria Timişoara
71. Jud. Balan Mihai Andrei, Judecătoria Timişoara
72. Jud. Bălan Ciprian Manuel, Judecătoria Timişoara
73. Jud. Borza Rodica, Judecătoria Timişoara
74. Jud. Bugarin Miliţa Judecătoria Timişoara
75. Jud. Burdan Adina Monica Judecătoria Timişoara
76. Jud. Caloianu Doina, Judecătoria Timişoara
77. Jud. Ciocsirescu Monica, Judecătoria Timişoara
78. Jud. Corobană Eduard Claudiu, Judecătoria Timişoara
79. Jud. Dumitrescu Gabriela, Judecătoria Timişoara
80. Jud. Falcan Daniela, Judecătoria Timişoara
81. Jud. Godean Camelia, Judecătoria Timişoara
82. Jud. Hantea Gianina, Judecătoria Timişoara
83. Jud. Isai Angela, Judecătoria Timişoara
84. Jud. Mandru Luminiţa, Judecătoria Timişoara
85. Jud. Neda Raluca, Judecătoria Timişoara
86. Jud. Nica Ana Maria, Judecătoria Timişoara
87. Jud. Nica Felix Cristian, Judecătoria Timişoara
88. Jud. Rotuna Alina, Judecătoria Timişoara
89. Jud. Tira Anişoara Corina, Judecătoria Timişoara
90. Jud. Sogor Lenuţa, Judecătoria Timişoara
91. Jud. Simona Neacşu, Judecătoria Buftea
92. Jud. Cătălin Chiriţă, Tribunalul Militar Iaşi
93. Jud. Mirela Diţă, Tribunalul Vrancea
94. Jud. Mihaela Corbu, Judecătoria Focşani
95. Jud. Luminiţa Soare, Judecătoria Focşani
96. Jud. Emilia Botezatu, Judecătoria Focşani
97. Jud. Luminiţa Duţă, Judecătoria Focşani
98. Jud. Oana Jelea, Judecătoria Focşani
99. Jud. Dinu Jelea, Judecătoria Focşani
100. Jud. Angelica Cruceanu, Judecătoria Focşani
101. Jud. Andrea Chiş, Curtea de Apel Cluj
102. Jud. Marta Vitoş, Curtea de Apel Cluj
103. Jud. Eduard Smintina, Tribunalul Timiş
104. Jud. Andra Andrei, Tribunalul Timiş
105. Jud. Alexandrina Ioja, Tribunalul Timiş
106. Jud. Cristina Didraga, Tribunalul Timiş
107. Jud. Cristina Popovici, Tribunalul Timiş
108. Jud. Florentina Parvu, Tribunalul Timiş
109. Jud. Ioan Popescu, Tribunalul Timiş
110. Jud. Nela-Adelia Florea, Tribunalul Timiş
111. Jud. Ioana-Mirela Ionescu, Tribunalul Timiş
112. Jud. Mircea Todor, Tribunalul Timiş
113. Jud. Gabriela Baragan, Tribunalul Timiş
114. Jud. Emilia Cioaba, Tribunalul Timiş
115. Jud. Zorina Horvath, Tribunalul Timiş
116. Jud. Lucian Marian, Judecătoria Cluj
117. Jud. Radu Herciu, Tribunalul Timiş
118. Jud. Mihaela Meauca, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
119. Jud. Elena Simion, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
120. Jud. Alina Loredana Popescu, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
121. Jud. Adriana Eneache, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
122. Jud. Savin Valentin, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
123. Jud. Amelia Farmathy, Curtea de Apel Bucureşti
124. Jud. Dorina Zeca, Curtea de Apel Bucureşti
125. Jud. Cornel Dobranişte, Curtea de Apel Bucureşti
126. Jud. Petrică Arbănaş, Curtea de Apel Bucureşti
127. Jud. Elena Luissa Udrea, Curtea de Apel Bucureşti
128. Jud. Adela Bodea, Curtea de Apel Bucureşti
129. Jud. Lucia Uţă, Curtea de Apel Bucureşti
130. Jud. Carmen Comşa Georgiana, Curtea de Apel Bucureşti
131. Jud. Magdalena Petre, Curtea de Apel Bucureşti
132. Jud. Bianca Scrob, Curtea de Apel Bucureşti
133. Jud. Elena Daniela Opriş, Curtea de Apel Bucureşti
134. Jud. Veronica Cîrstoiu, Curtea de Apel Bucureşti
135. Jud. Liliana Bordescu, Curtea de Apel Bucureşti
136. Jud. Motolea Marius, Curtea de Apel Alba
137. Jud. Marius Ionescu, Curtea de Apel Alba
138. Jud. Lucian Ghermna, Curtea de Apel Alba
139. Jud. Nicolae Turbacă, Curtea de Apel Alba
140. Jud. Mirela Pop, Curtea de Apel Alba
141. Jud. Nicoleta Nanea, Curtea de Apel Alba
142. Jud. Monica Cismaru, Curtea de Apel Alba
143. Jud. Mariana Clonţa, Curtea de Apel Alba
144. Jud. Carmen Fit, Curtea de Apel Alba
145. Jud. Dumitrita Piciarcă, Curtea de Apel Bucureşti
146. Jud. Adriana Băjan, Curtea de Apel Bucureşti
147. Jud. Găgescu Risantea, Curtea de Apel Bucureşti
148. Jud. Craiu Carmen, Curtea de Apel Bucureşti
149. Jud. Damian Dolache, Curtea de Apel Bucureşti
150. Proc. D. Burduja, Parchetul de pe lângă CAB
151. Proc. Alexa Nuţă, Parchetul de pe lângă CAB
152. Proc. Berlic Diana, Parchetul de pe lângă CAB
153. Proc. Vlad Cătălin, Parchetul de pe lângă CAB
154. Proc. Sorin Chiriazi, Parchetul de pe lângă CAB
155. Proc. Ramona Elena Ruxanda, DIICOT
156. Proc. Laura Ecedi, DIICOT
157. Proc. Stefănescu Silvia, DIICOT
158. Jud. Iuliana Ciolcă, Tribunalul Bucureşti
159. Jud. Mironescu D., Curtea de Apel Bucureşti
160. Jud. Carmen Găină, Curtea de Apel Bucureşti
161. Jud. Ciprian Coadă, Tribunalul Constanţa
162. Jud. Gheorghe Valentina, Curtea de Apel Ploieşti
163. Jud. Tudose Ana Roxana, Curtea de Apel Ploieşti
164. Jud. Georgescu Cristina, ,Curtea de Apel Ploieşti
165. Jud. Craciunoiu Lucian, ,Curtea de Apel Ploieşti
166. Jud. Frăsinescu Paul, Curtea de Apel Ploieşti
167. Jud. Mărăcineanu Vasile, Curtea de Apel Ploieşti
168. Jud. Fieraru Ştefan, ,Curtea de Apel Ploieşti
169. Jud. Radu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti
170. Jud. Dinu Florentina, Curtea de Apel Ploieşti
171. Jud. Mitu Teodor, Curtea de Apel Ploieşti
172. Jud. Secreţeanu Adriana, Curtea de Apel Ploieşti
173. Jud.Anamaria Chiroi, Judecatoria Brăila
174. Jud. Virgil Şerban, Judecatoria Brăila
175. Jud. Claudia Bouleanu, Judecatoria Brăila
176. Jud. Mirela Ceolpan, Judecatoria Brăila
177. Jud. Florin Dumitru, Judecatoria Brăila
178. Jud. Veronica Nae, Judecatoria Brăila
179. Jud. Speranta Diaconescu Macarenco, Judecatoria Braila
180. Jud. Nicoleta Dogariu, Judecatoria Brăila
181. Jud. Iulia Diaconaru, Tribunalul Iaşi
182. Jud. Ciprian Petruş Diaconaru, Judecătoria Iaşi
183. Jud. Andreea Vasile, Curtea de Apel Bucureşti
184. Jud. Monica Niculescu, Curtea de Apel Bucureşti
185. Jud. Horatius Dumbrava, Curtea de Apel Mureş
186. Jud. Ovidiu Galea, Tribunalul Bihor
187. Jud. Irina Galea, Tribunalul Bihor
188. Jud. Angela Tod, Tribunalul Bihor
189. Jud. Nadia Botea, Tribunalul Bihor
190. Jud. Mihaela Coruga Butuca, Judecătoria Iaşi
191. Jud. Cristina Ioniţă, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
192. Jud. Narcis Violin Stoica, Tribunalul Iaşi
193. Jud. Doina Segărceanu, Tribunalul Bucureşti
194. Jud. Ileana Ruxandra Danaila, Curtea de Apel Bucureşti
195. Jud. Andreea Cimpoiaşu Tanislav, Judecătoria Moreni
196. Jud. Mariela Dibuş, Tribunalul Vrancea
197. Jud. Viorica Neacşu, Tribunalul Vrancea
198. Jud. Adela Vintilă, Curtea de Apel Tîrgu-Mureş
199. Jud. Nadia Aionese, Judecătoria Reşiţa
200. Jud. Augustina Livia Nistor, Judecătoria Mangalia
201. Jud. Valentin Buliga, Tribunalul Comercial Mureş
202. Jud. Mihaela Stancescu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
203. Jud. Liliana Palihovici, Curtea de Apel Iaşi
204. Jud. Iustinian Obreja Manolache, Curtea de Apel Iaşi
205. Jud. Florin Motiu, Curtea de Apel Timişoara
206. Jud. Oana Monica Lacusta, Tribunalul Iaşi
207. Jud. Costică Diţă, Tribunalul Vrancea
208. Jud. Mădălina Şerban, Judecătoria Avrig
209. Jud. Florin Filimon, Tribunalul Bihor
210. Jud. Cristian Monenci, Tribunalul Bihor
211. Jud. Girigan Carmen Alina, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
212. Jud. Neculita Mihaela Florentina, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
213. Jud. Pătraşcu Urloiu Paula, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti
214. Jud. Laura Hatmanu, Judecătoria Iaşi
215. Jud. Cătălina Marcu, Tribunalul Suceava
216. Jud. Marius Lazăr, Judecătoria Ploieşti
217. Jud. Rareş Podar, Judecătoria Zalău
218. Jud. Stef Cristina, Judecătoria Zalău
219. Jud. Hodis Ioana, Judecătoria Zalău
220. Jud. Pop Adriana, Judecătoria Zalău
221. Jud. Flaviu Ardelean, Judecătoria Zalău
222. Jud. Ioana Ciobănescu, Judecătoria Jibou
223. Jud. Rusu Camelia, Curtea de Apel Tîrgu-Mureş
224. Jud. Demis Sparios, Judecătoria Haţeg
225. Jud. David Anton Cristian, Judecătoria Mangalia
226. Jud. Lenuţa Drentea, Judecătoria Mangalia
227. Jud. Radu Elana Gina, Judecătoria Mangalia
228. Jud. Aneta Popa, Tribunalul Bucureşti
229. Jud. Natalia Roman, Tribunalul Comercial Mureş
230. Jud. Farkas Hegyi Piroska, Tribunalul Comercial Mureş
231. Jud. Marinel Santa, Tribunalul Comercial Mureş
232. Jud. Tudorita Manta, Tribunalul Comercial Mureş
233. Jud. Moldovan Mihaela Elena, Tribunalul Mureş
234. Jud. Bereczki Adrian, Tribunalul Mureş
235. Jud. Bulzan Marcela, Tribunalul Mureş
236. Jud. Balan Iulian, Tribunalul Mureş
237. Jud. Marchis Cătălin, Tribunalul Mureş
238. Jud. Szasz Robert Mihai, Tribunalul Mureş
239. Jud. Ristache Maria, Tribunalul Mureş
240. Jud. Avram Simina, Tribunalul Mureş
241. Jud. Andonie Adriana, Tribunalul Mureş
242. Jud. Elena Bendea, Tribunalul Comercial Cluj
243. Jud. Iulian Pacurar, Tribunalul Comercial Cluj
244. Jud. Dana Dudas, Tribunalul Comercial Cluj
245. Jud. Monica Ileana Iuga, Tribunalul Comercial Cluj
246. Jud. Simona Ivanescu, Tribunalul Comercial Cluj
247. Jud. Traian Darjan, Curtea de Apel Cluj
248. Jud. Daniela Waltner, Tribunalul Maramureş
249. Jud. Ruxandra Grecu, Judecătoria Constanţa
250. Jud. Cristina Grecu, Judecătoria Constanţa
251. Jud. Cecilia Andreea Vlad, Judecătoria Constanţa
252. Jud. Simona Nicolau, Tribunalul Vrancea
253. Jud. Ion Anca Mihaela, Judecătoria Gherla
254. Jud. Amalia Moleanu, Tribunalul Dolj
255. Jud. Nadia Mina Codau, Tribunalul Suceava
256. Proc. Iulia Crişan, DNA
257. Jud. Anca Stanciu, Judecătoria Topliţa
258. Jud. Carmen Mititelu, Tribunalul Dolj
259. Jud. Gabriela Simion, Tribunalul Dolj
260. Jud. Ionica Balan, Tribunalul Bucureşti
261. Jud. Laura Duţu, Judecătoria Petroşani
262. Jud. Vasile Viorel, Tribunalul Brăila
263. Jud. Tudorache Viorica, Tribunalul Brăila
264. Jud. Tataru Marin, Tribunalul Brăila
265. Jud. Burlacu Radu, Tribunalul Brăila
266. Jud. Casaru Ani Mari, Tribunalul Brăila
267. Jud. Spita Mioara, Tribunalul Brăila
268. Jud. Ionita Marcela, Tribunalul Brăila
269. Jud. Nicolau Bogdan, Tribunalul Brăila
270. Jud. Rosioru Aurelia, Tribunalul Brăila
271. Jud. Vicol Daniela, Tribunalul Brăila
272. Jud. Iconaru Corina Gabriela, Tribunalul Brăila
273. Jud. Teodorescu Cristian Dragoş, Tribunalul Brăila
274. Jud. Voicila Valerica, Tribunalul Brăila
275. Jud. Avram Gabriela, Tribunalul Brăila
276. Jud. Voinea Gianina Elena, Tribunalul Brăila
277. Jud. Ros Vasilica, Tribunalul Brăila
278. Jud. Duta Mihai Gabriel, Judecătoria Făurei
279. Jud. Gabriel Tarlion, Tribunalul Iaşi
280. Jud. Mariana Varga, Tribunalul Vâlcea
281. Jud. Gabriela Lefter, Curtea de Apel Constanţa
282. Jud. Kamelia Vlad, Curtea de Apel Constanţa
283. Jud. Revi Moga, Curtea de Apel Constanţa
284. Proc. Ioan Sandru, PICCJ
285. Jud. Tirlea Mirela, Tribunalul Vaslui
286. Ioana Constantin, Tribunalul Bucuresti
287. Calin-Eros Manuela, Tribunalul Arges
288. Alma Ciornei, Tribunalul Bucuresti

Jud. Simona Petruţa Buzoianu, Curtea de Apel Ploieşti
Jud. Alexandrina Cucu, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti
Jud. Alexandra Neagu, Judecătoria Iaşi
Auditor de justitie Lucian Cosmin Manoloiu, INM
Jud. Ciuculescu Constantin, Tribunalul Bucureşti
Jud. Cszaba Bela Nasz, Curtea de Apel Timişoara
Jud. Marilena Neacşu, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti
Proc. Airinei Vasile, Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi
Jud. Robert Cadea, Judecătoria Braşov
Jud. Carmen Solcoi, Judecătoria Braşov
Jud. Bogdan Zdrenghea, Judecătoria Cluj-Napoca
Jud. Salagean Monica, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Trif  Maria, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Atanasescu Oana, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Cristea Simona, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Stamate Tamas Nicolae, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Mureşan Felix, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Jud. Hotca Corina Crina, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Pop Camelia, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Todor Tamas, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Coste Palincas Simon, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Zbona Adrian, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Dutulescu Mihaela, Judecătoria Satu-Mare
Jud. Ciorba Adrian Ovidiu Simion, Judecătoria Negreşti Oaş
Jud. Surd Vasile, Judecătoria Negreşti Oaş
Jud. Mocan Liliana, Judecătoria Negreşti Oaş
Jud. Grosos Maxim Rodica, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Kiss Zita, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Coman Mihai Ileana, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Florut Melita, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Micle Laura, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Salajan Marta, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Haiduc Simona, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Dragos Adela, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Ruba Georgeta, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Vîlcu Adriana, Tribunalul Satu-Mare
Jud. Neagu Adrian, Judecătoria Carei
Jud. Alina Manuela Tarus, Tribunalul Olt
Auditor de justiţie Alexandra Lancrajan, INM
Jud. Ioana Constantin, Tribunalul Bucureşti

Documentul se semneaza in continuare…

Posted in Politici publice | 65 Comments »

Avem nevoie de judecători normali, din toate punctele de vedere!

Thursday, March 25th, 2010

Acest interviu a fost acordat publicaţiei „Forumul Judecătorilor”. De ce va simţit nevoia o publicaţie, totuşi destul de specializată, să mă interogheze pe mine în ceea ce priveşte mersul Justiţiei la români, nu-mi dau seama. Dar dacă tot a făcut-o şi dacă tot am răspuns, mă gîndesc că aceste păreri ar putea interesa un public ceva mai larg decît breasla magistraţilor.

1. Consideraţi că România de azi este diferită de cea anterioară anului 1989? Din această perspectivă, se poate vorbi, din perspectiva dvs., de o magistratură de dinainte de 1989 şi de una de după anul 1989?

- La începutul anilor 90, strigam şi eu, laolaltă cu alte mii de oameni, la mitingurile împotriva puterii emanate, pe care o calificam drept neo-comunistă, „Ţineţi minte trei cuvinte/ E la fel ca înainte”, cu versiunea mai tare „Ţineţi minte trei cuvinte/ E mai rău ca înainte”, dar aceste lozinci erau exagerate, ele exprimau însă exasperarea faţă de lentoarea schimbărilor, a reformelor, resimţită de păturile mai active ale societăţii – foarte mulţi tineri, o bună parte a intelectualilor, membrii partidelor din opoziţia de atunci şi ai nucleelor de societate civilă. În fapt, era „altfel ca înainte”, în multe privinţe mai bine. Însă, de bună seamă, ruptura nu a fost, nici nu a putut fi completă, iar pe unii dintre noi îi iritau continuităţile, supravieţuirile vechiului sistem în „lumea nouă” ce se năştea, începând cu reprezentanţi acelui sistem căţăraţi pe morţii şi răniţii Revoluţiei în noile poziţii de putere, ba chiar începând cu principala poziţie de putere ocupată de vechiul om de aparat Ion Iliescu. În acest context global, desigur că nici magistratura n-a făcut excepţie, putând înregistra la nivelul acesteia un număr de rupturi şi o mulţime de continuităţi, inclusiv, ca să spun aşa, antropologice. Mai trist mi se pare însă că nici rupturile n-au condus neapărat la rezultate pozitive. Iată, am acordat judecătorilor inamovibilitate fără ca aceştia să fie, cu toţii, capabili să uzeze de ea, fără să fi efectuat mai întâi dacă nu o „lustraţie” – n-am reuşit asta în nici un domeniu, de altfel! – măcar o evaluare a performanţelor acestora. Am creat Consiliul Superior al Magistraturii, scoţând teoretic magistraţii de sub controlul politic, însă acesta funcţionează mai degrabă ca un detergent decât ca un factor de control, evaluare şi penalizare, când este cazul… Nu mai vorbesc despre calitatea, adesea discutabilă, a persoanelor pe care magistraţii le aleg ca să-i conducă.

2. Ar trebui trecută cu vederea colaborarea unor magistraţi cu serviciile Securităţii, data fiind experienţa şi competenţa acumulată (ştiut fiind ca un bun specialist se formează în ani) sau ar trebui ca aceste persoane să fie expuse şi îndepărtate din profesie? Soluţia din Germania de Est, unde, după căderea zidului şi reunificare, judecătorii din perioada comunista au fost îndepărtaţi, este cea mai bună?

- Sigur că ar fi fost de preferat o formă de „lustraţie”, fie excluzivă, ca în Germania sau fosta Cehoslovacie, fie incluzivă, ca la începutul schimbărilor din Polonia, dar acum, cred, este mult prea târziu. Germania de Est a avut şi avantajul că exista un corp de magistraţi suficient de bine dimensionat în Vest, care a putut prelua sarcinile Justiţiei şi în „Noile Landuri”. Totuşi, chiar şi în condiţiile noastre, absolut româneşti, este cu totul exagerat ca o colaboratoare a Securităţii să ajungă ministru al Justiţiei, alţi colaboratori lideri ai CSM sau judecători la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi chiar la Curtea Constituţională! Măcar pentru asemenea situaţii ar fi trebuit să existe mecanisme de control, ceva mai puţin debile decât actuala lege a deconspirării şi decât „artisticul” CNSAS!

3. Consideraţi că şi în prezent, în lume şi în România, puterea politică exercită influenţă sau control asupra magistraţilor? În ce modalitate? Prin ce pârghii?

- Sigur, în vremea comunismului, dincolo de eventualele fenomene de corupţie, nu cred ca foarte semnificative, Justiţia era la dispoziţia „telefonului roşu”, de la partid. Acum, la noi, procedeul s-a „democratizat”, sunt mai multe telefoane roşii, ca să spun aşa, nu se mai sună „de la partid” sau de la Securitate, ci „de la partide”. Dar asta e doar o parte a problemei şi, poate, nu cea mai importantă, deşi e îngrijorător că niciunul din cazurile de „mare corupţie” n-a mers până la capăt – fie, majoritatea cazurilor, dosarele s-au întors la DNA, fie acuzaţiile au fost invalidate în instanţe, în ciuda unor dosare ce păreau „beton”. Prin urmare, fie la DNA lucrează incompetenţi şi atunci ar trebui daţi afară, fie judecătorii nu-şi fac corect datoria si atunci nu e nimic de făcut pentru că-s inamovibili şi CSM îi mângâie pe cap! Dar există şi alte tipuri de presiune, poate chiar mai periculoase, cu acţiune mai insidioasă. Avem la îndemână acum un caz şcoală – cel al d-lui senator Cătălin Voicu. Acesta, contra unor sume ce ajung la 1 milion de lei, plus TVA, pare să poată rezolva şi cea mai complicată situaţie judiciară. Cum? Printr-o reţea de poliţişti, procurori, din păcate şi judecători, asupra căreia acţionează apelând la trafic de influenţă, corupţie, şantaj. Dacă numai o parte din informaţiile apărute în stenogramele făcute publice se dovedesc adevărate, ar fi loc de zeci, poate sute de arestări în lumea politică, în poliţie, din păcate şi în Justiţie. În acelaşi timp, îl văd pe dl. Voicu foarte liniştit, ba chiar făcând glume, destul de proaste e adevărat, dar acesta e nivelul umorului dumisale! Asta mă face să cred că „ştie” că nu se va întâmpla nimic, că sistemul de protecţie va funcţiona impecabil şi în cazul său. Un alt foc de paie, un alt bâlci, pentru noi, „popor, prostime”.

4. Dacă ar trebui să va adresaţi unei instanţe din România pentru a vă ocroti un drept, aţi avea încredere în sistem în general, şi în magistrat în special? Exista vreo diferenţă între ceea ce ar trebui să fie un magistrat şi ceea ce el este, în realitate?

- Personal, am o experienţă minimă – şi pozitivă! – cu instanţele româneşti. Înainte de 1989, am parcurs fără probleme un proces de divorţ, deşi nici măcar nu m-am prezentat în instanţă, limitându-mă la o scrisoare adresată preşedintelui instanţei în care îmi prezentam punctul meu de vedere şi solicitările mele. După 1990, laolaltă cu alţi consilieri judeţeni aleşi am câştigat în Tribunalul Administrativ un proces împotriva Prefectului Judeţului Iaşi. Cu toate acestea, nu mi-aş dori să ajung în faţa unei instanţe româneşti sub nici un motiv. Sigur, n-aş vrea să am de-a face cu vreo instanţă în general, dar cu una românească în nici un caz. Îmi pare rău că trebuie să spun asta, dar nu am nici cea mai mică încredere în Justiţia aborigenă. Da, din păcate, iarăşi da, cred că sunt atâtea diferenţe între ce trebuie să fie un magistrat şi ce este el încât nu mi-ar ajunge cyberspaţiul să fac lista. Cred că unele diferenţe au fost semnalate pe parcursul acestei discuţii. Sigur că sunt şi excepţii, dar insuficiente ca să fi produs o masă critică astfel încât să fi asistat la o schimbare semnificativă în bine a Justiţiei noastre. Vedeţi D-voastră, se tot vorbeşte în ultima vreme despre modificarea Constituţiei, desfiinţarea Senatului, reducerea numărului de parlamentari etc, despre modernizarea statului român. Aceasta este apă de ploaie. Nici o schimbare de Constituţie nu va moderniza statul, reducerea numărului de parlamentari îi va face „mai scumpi”, deci va stimula corupţia ş.a.m.d. România este o democraţie, pentru că alegerile sunt libere şi în ansamblu corecte, dar una nefuncţională, pentru că neliberală. O democraţie liberală presupune, pe lângă alegeri libere şi corecte, funcţionarea statului de drept, cu o Justiţie impecabilă în centrul său. Or, pentru asta ar fi suficiente o Înaltă Curte impecabilă şi câteva duzini de judecători, procurori şi poliţişti aidoma, adică nu unii „de duzină”. Doar aşa un fenomen ar asana climatul public. Avem nevoie de un fel de operaţiune „mani pulite”, care a purificat viaţa publică italiană acum nişte decenii. După aceea, modificăm Constituţia, putem face tot ce ne trece prin cap!

5. Ce ar trebui să facă membrii acestui corp profesional pentru întărirea independenţei şi sporirea încrederii publicului în actul de dreptate? Cum ar trebui să se comporte un judecător? S-a născut oare judecătorul ideal?

- Singurul lucru pe care ar trebui să-l facă judecătorii ar fi să-şi ia în serios statutul garantat de lege! Să înţeleagă că sunt inamovibili, că se autocontrolează prin propria lor organizaţie autonomă politic, să ştie că, vorba Constituţiei, nimeni nu este mai presus de lege! Dacă îşi asumă cu adevărat aceste precepte şi condiţii cu siguranţă că se vor comporta aşa cum trebuie. Nu, nu cred că s-a născut judecătorul ideal, nici nu se va naşte, cred că nici n-ar fi bine ca idealitatea chiar să se „întrupeze”, dar judecătorul ideal va trebuie să fie mereu un reper pentru judecătorii reali. Iar aceştia trebuie să fie, pur şi simplu, normali, normali din toate punctele de vedere! Normali şi punctum!

20 Martie 2010, în Iaşi

Posted in Doar o vorba... | 98 Comments »

„Generaţia 80 e acum un fapt de istorie literară”

Saturday, March 20th, 2010

Interviul de faţă a fost acordat scriitorului Dumitru Augustin Doman, pentru cartea sa Generaţia 80 văzută din interior, volumul I, O istorie a grupării în interviuri, care urmează să apară la Editura Muzeului Literaturii Române anul acesta. Mulţumesc autorului pentru permisiunea de a-l publica mai întîi pe blogul meu.

• Dragă Liviu Antonesei, deşi ar trebui să discutăm despre generaţia 80, n-o putem face înainte de vorbi despre începuturile tale scriitoriceşti. La 20-21 de ani, deja publicai în Opinia studenţească, la mijlocul anilor 70, frecventai cercul lui Mihai Ursachi împreună cu alţi tineri aspiranţi la glorie. Dar editorial ai debutat abia în 1988 cu volumul de eseuri Semnele timpului, ca în preajma revoluţiei, vorba lui Stere, să-ţi apară şi primul volum de poeme Pharmakon. Explică, mai ales pentru tinerii scriitori de azi, această lungă perioadă de… tatonare.
• Păi, tatonarea cu pricina nu mi se datorează mie! Eu aveam gata volumul de debut de prin 1978-1979 şi l-am trimis la concursurile de debut ale diferitelor edituri – mai ales la Cartea Românească şi Albatros – încă de atunci. Nu mai puteai debuta, cel puţin în poezie, apoi şi în proză, decît prin concurs. În 1981, am şi cîştigat concursul de debut la cea din urmă editură. Asta seara, ca să spun aşa, cînd am şi sărbătorit evenimentul împreună cu mai mulţi colegi de generaţie, Florin Iaru, Ion Stratan, Traian T. Coşovei, Mariana Marin etc, pe banii răposatului şi regretatului meu văr George, care locuia şi lucra în Bucureşti. A doua zi dimineaţa, nu mai eram însă cîştigător, pentru că în locul meu fusese instalat un domn, cred că-l chema Ştefan Mera, care urma să plece traducător pentru corpul expediţionar român din Angola, unde era un fel de război civil, iar Ceauşescu decisese să dea o mînă de ajutor militar frăţesc uneia dintre facţiuni, cea mai marxistă, de bună seamă. N-am mai auzit de poetul Mera de atunci… Oricum, se pare că Mircea Sântimbreanu a avut un fel de sentiment de vinovăţie, pentru că, dus de mînuţă la el de regretata Gabriela Negreanu, a decis să mă bage în Caietele debutanţilor 1980 – 1981, apărute în 1983, apariţie ce servea şi drept „certificat de debut”. Aşa că, în 1983, am depus volumul integral la Cartea Românească, pentru că nu mai doream să am nimic de-a face cu editura ce mă debutase în haită. Şi, după şase ani, mi-a apărut o treime din volum, ba şi cu titlul schimbat din Căutarea căutării în, după mari lupte că era într-o limbă străină, Pharmakon. În opinia mea, titlul acceptat pînă la urmă era mai subversiv decît cel iniţial, dar nici cenzura nu era formată numai din genii! Şi, oricum, rămăsese o treime de volum! Nu voi şti niciodată probabil cît a tăiat cenzura de la Consiliul Culturii şi Educaţiei Socialiste şi cît delicatul poet Florin Mugur, redactorul de carte, care nu era chiar un monument de curaj. Şi, probabil, nici aşa n-ar fi apărut dacă într-o zi, cînd pierdeam vremea la editură discutînd cu redactorul de carte, care îmi explica, în felul său, că cenzura nu trimisese cartea înapoi de peste o jumătate de an, nu asista la discuţie regretatul Marin Mincu, care m-a luat de-o aripă, m-a urcat în maşina personală, a pornit-o şi nu s-a oprit pînă la CCES, care funcţiona în Casa Scînteii. Acolo, în mod neaşteptat pentru mine, a început să urle la cenzorul Velescu să dea odată drumul cărţii mele. După vreo lună, a apărut, treimea despre care vorbeam. Aşa că, în 1990, a trebuit să retipăresc la Junimea din Iaşi, la care debutasem cu eseu în 1988, volumul integral, cu titlul pe care i-l alesesem încă din 1979! Cam aşa a fost cu debutul şi cu…tatonatul!

• Ai publicat în revistele Argeş şi Feed Back fragmente consistente din dosarul tău de la Securitate. Ce legătură este între debutul editorial întârziat şi urmărirea din partea „organelor”?
• Nu ştiu dacă se poate stabili o legătură de cauzalitate strictă, dar e sigur că una cu cealaltă merg bine împreună. Din ce-am recuperat din dosarele mele – circa 500 de pagini, ceea ce reprezintă, după calculele mele cam 10% din total! –, reiese că urmărirea mea informativă a început la mijlocul anilor şaptezeci, cînd am intrat în redacţia Opiniei studenţeşti şi că s-a intensificat în momentul în care l-am cunoscut pe Noica şi am început să corespondez cu acesta. Revistele studenţeşti din Iaşi, adaug Dialog şi Viaţa Politehnicii, publicau lucruri destul de curate şi, adesea, curajoase pentru a fi lăudate destul de des la Europa Liberă. Asta a provocat în mai 1983 o anchetă de mari proporţii a Securităţii, căreia am căzut victime zeci de redactori şi colaboratori ai revistelor, fie că eram cadre didactice, cercetători, cum devenisem eu, sau studenţi. După ancheta cu pricina, n-am mai putut publica nimic vreme de aproape un an în revistele din Iaşi, în care am revenit după ce mă publicaseră cîteva reviste din ţară, ceea ce vrea sa spună că, adesea, redactorii făceau exces de zel, evitau să se complice cu tine dacă erai ciumat. Sau, poate, băieţii cu ochi albaştri lucrau mai subtil. Naiba ştie. Oricum, din faptul de a fi urmărit de Securitate, dacă nu erai idiot şi aveai puţin sînge în tine, puteai trage şi foloase. Să reiau discuţia cu volumul de eseuri Semnele timpului. L-am depus la editura Junimea la sfîrşitul anului 1985, a fost inclus în planul editorial pe 1987. Am făcut şi corectura în şpalt în vara anului respectiv, dar volumul nu apărea, deşi se terminase şi anul. Aşa că, în primăvara lui 1988, am spus către trei persoane din lumea literară, pe care le bănuiam de relaţii de colaborare cu Securitatea ceva în genul: „dacă ăştia mă mai freacă mult, dacă nu apare cartea, fac şi eu ce-a făcut Dan Petrescu”. Dan tocmai dăduse un interviu despre situaţia din România în presa internaţională… Cam într-o lună, am fost anunţat că a apărut cartea. Sigur, pînă la urmă, tot a trebuit să-l urmez pe Dan pe calea protestului deschis, dar după aproape un an…

• Când ai devenit conştient că aparţii unei generaţii, cea de care vorbim aici? De la Colocviul de poezie din 1978 de la Iaşi, ca să luăm un punct de reper?
• Colocviul din 1978 a fost ceva fabulos. În faţa unei săli cu sute de oameni, studenţi, intelectuali, tineri autori etc, s-au spus nişte lucruri incredibile pentru nivelul de rigiditate ideologică la care ajunsese regimul. Mă refer în special la speech-urile unor Ştefan Aug Doinaş, Dorin Tudoran, Geo Bogza, dar au fost mult mai multe luări de poziţie curajoase. Însă conştiinţa că aş aparţine unei generaţii am căpătat-o tîrziu şi cumva în ciuda dorinţei mele. Eu sînt, în fond, un singuratec, unul cordial de bună seamă, dar un singuratec, iar ideea de a aparţine unei generaţii, unui club, unei „partide” mă oripila. Dar cum toată lumea vorbea despre o nouă generaţie şi mă trecea pe diversele liste, m-am împăcat cu gîndul. Treptat, mai ales participînd la evenimente comune cu colegii din alte oraşe – cum ar fi Festivalul de poezie de la Sighişoara, apoi, după dispariţia acestuia, la cel de la Tîrgu Neamţ –, am început să mă simt membru al generaţiei.

• Dar, în fond, ce este o generaţie literară? Dacă ne gândim, de pildă, la generaţia 27 a veacului trecut, înţelegem că este vorba de o elită. Este generaţia 80 o elită?
• Habar nu am, deşi sînt (şi) sociolog de formaţie! Oricum, dacă luăm textele clasice româneşti privind acest concept nebulos – mă refer la Tudor Vianu şi Mircea Vulcănescu – ceva tot nu iese la socoteală. Distanţa între generaţiile de creaţie ar trebui să fie de circa 30 – 33 de ani, cam trei pe secol. Or, dacă vorbim de o generaţie 60, următoarea ar fi trebuit să se contureze pe la 1990, nu? Ce s-a întîmplat, oare, s-a accelerat istoria? Să nu uităm că, între timp, se vorbea şi despre o generaţie 70! Cred, prin urmare, că nu putem stabili o succesiune aritmetic ritmică a generaţiilor, ci trebuie să legăm fenomenul de anumite evenimente istorice semnificative. Dacă, desigur, ajungem la concluzia că acest concept este plauzibil şi semnificativ. O generaţie nu este o elită, ci un fenomen de masă, dar dacă nu produce o elită, nu se vede ca generaţie. Eu aşa cred.

• Generaţia 80 a făcut o schimbare de paradigmă. Cum s-a întâmplat? Obosiseră şaizeciştii, băteau pasul pe loc?
• Să ne gîndim puţin. Generaţia 60 a apărut şi s-a afirmat pe fondul relativei deschideri a regimului începută prin 1963-64, odată cu eliberarea deţinuţilor politici, relaxarea cenzurii, o anumită discreţie a Securităţii a cărei principală funcţie nu mai era neapărat represiunea, ci „prevenirea”. E o generaţie care a primit totul – reviste şi edituri de condus, spaţiu de exprimare, funcţii şi privilegii. E foarte posibil ca asta să obosească, să moleşească şi în multe cazuri chiar aşa s-a şi întîmplat. Generaţia mea a apărut pe fondul închiderii ideologice din 1971-1974 şi al crizei finale, de sistem, a comunismului, manifestată îndeosebi, la nivel economic şi al vieţii de zi cu zi, după cutremurul din 1977. E generaţia care se maturiza pe fondul închistării ideologice şi a penuriei generale. Dar fusese generaţia care-şi făcuse studiile – liceale, universitare – în perioada de maximă extensie a libertăţii intelectuale din vremea comunismului, între 1965 – 1966 şi 1971-1972, cu precizarea că Universităţile n-au mai putut fi la fel de închise ca în perioada anterioară nici măcar în 1989, la prăbuşirea sistemului. O generaţie care crescuse pe fondul unei anumite deschideri faţă de tradiţie, faţă de cultura universală şi faţă de limbile aparţinînd acelor culturi. Vorbesc de un fenomen de masă, nu doar din punctul de vedere al elitelor. În aceste condiţii globale, era imposibil să nu fie o generaţie cumva altfel decît cea anterioară, inclusiv din punct de vedere literar. Să nu uităm că e, totuşi, generaţia care a dat şi cei mai numeroşi disidenţi şi opozanţi la regimul comunist, comparativ cu toate celelalte „crescute” în comunism.

• Membrii generaţiei 80 n-au avut maeştri din rândul şaizeciştilor? Sau au fost ucenici neascultători?
• Nu cred că lucrurile pot fi privite într-o ruptură completă. Cred că, măcar pentru perioada de început, putem găsi la unii dintre autorii optzecişti reminiscenţe, uneori puternice, din unii autori şaizecişti, îndeosebi urmele lui Nichita Stănescu – cred că acestea pot fi depistate la Traian T. Coşovei, Ion Stratan, Augustin Frăţilă sau Magda Cârneci. Alţii, nu puţini, au fost marcaţi de şaptezecişti, deci de autori precum Mihai Ursachi, Petre Stoica sau Virgil Mazilescu… Pînă la urmă însă, cam toţi cei care au rămas actuali, care n-au dispărut în uitare – să nu uităm că la un moment dat „listele” conţineau peste o sută de nume, poate peste 150! – s-au dovedit mai ales cei care pot fi definiţi ca ucenici neascultători! E şi normal aşa.

• Dar generaţia a luat naştere într-un centru, cum încă se susţine, la Cenaclul de luni? La Iaşi te simţeai cumva marginalizat? Ai făcut parte din acel desant ieşean la Cenaclul de luni în şedinţa la care a lipsit Nicolae Manolescu?
• Cine susţine naşterea mono-centrică a acestei generaţii nu ştie despre ce vorbeşte! Poate e prima generaţie literară românească, iar dintre cele post-belice cu siguranţă că este, care a apărut într-o puzderie de centre, deci e poli-centrică, adică a apărut în acelaşi timp la Bucureşti, în jurul Cenaclului de Luni şi al revistei Convingeri comuniste, care era mai bună decît spune titlul, dar şi la Iaşi, Cluj, Timişoara, mai ales în jurul revistelor studenţeşti, precum Dialog, Opinia studenţească, Echinox, Forum studenţesc. În alte locuri din ţară, au fost cenacluri care au susţinut procesul, iar festivalurile de poezie amintite, de la Sighişoara, apoi de la Tîrgu Neamţ au fost un fel de factori catalizatori pentru toată generaţia, indiferent de domiciliul membrilor, pentru că, în fond, unii tineri autori, precum Liviu Ioan Stoiciu şi alţii trăiau în oraşe fără măcar reviste literare.

• Prietenia a avut vreun rol în coagularea generaţiei? Acum mai înseamnă ceva prietenia literară?
• În acele condiţii de presiune, prietenia şi solidaritatea au fost principalii factori comuni de rezistenţă. Fără ei nu am fi reuşit să parcurgem calvarul anilor optzeci, oricum nu toţi şi într-o stare mult mai proastă decît am reuşit s-o facem. În condiţii de libertate, adesea şi de concurenţă intra-generaţională, de bună seamă că solidaritatea s-a mai rarefiat, iar relaţiile de prietenie s-au mai pierdut pe drum. Totuşi, unele dintre cele mai puternice prietenii actuale ale mele, să mă refer la cele cu Dan Petrescu, Mihai Dinu Gheorghiu, Florin Iaru, Marta Petreu, Vasile Gogea, Dorin Spineanu, Nichita Danilov, Lucian Vasiliu etc, s-au născut atunci…

• Generaţia aceasta a avut/are criticii ei? Cine a impus-o?
• Principalii factori de impunere au fost forţa şi solidaritatea caracteristice generaţiei ca atare. Însă nu poate fi trecut sub tăcere rolul criticilor din generaţiile anterioare, mai ales al unor Nicolae Manolescu, în special pentru lunedişti, dar nu exclusiv, Eugen Simion, Ion Pop, Marian Papahagi, Al. Călinescu, Mircea Martin. Dintre criticii generaţiei, principalul „propulsor” a fost, fără îndoială, Ion Bogdan Lefter, dar activi au fost şi alţii, precum Ştefan Borbely, Radu Călin Cristea, Ioan Holban, Mircea Mihăieş, Marius Ghica etc. Nu trebuie uitat nici faptul că foarte mulţi dintre poeţii generaţiei scriau ei înşişi despre cărţile colegilor lor. Cîţiva ani, chiar şi eu am scris cîteva sute de recenzii, cronici literare sau articole de sinteză…

• Timp de cinci ani ai fost membru al Uniunii Scriitorilor, ai ajuns chiar în conducere, apoi ai demisionat în 1995. De ce?
• Am ajuns membru al USR fără să fi făcut vreo cerere! M-a „băgat” Mircea Dinescu în organizaţie, pe baza meritelor mele „prerevoluţionare”, dar şi a faptului că aveam două cărţi publicate, deci satisfăceam condiţiile statutare. Cît a fost Dinescu preşedinte, m-am simţit destul de bine în USR. Cînd a venit Laurenţiu Ulici a început să nu-mi placă o mulţime de lucruri pe care le-a făcut D-Sa, începînd cu închirierea în condiţii niciodată clare a patrimoniului Uniunii şi sfîrşind cu oferirea unui loc de veci, la picioarele lui Eminescu, pentru înmormîntarea lui Eugen Barbu, fără să consulte Consiliul Uniunii, deşi Barbu nu mai era membru şi atacase organizaţia în mod incalificabil. M-am pronunţat critic în şedinţele de Consiliu în legătură cu aceste fapte şi altele similare. Cînd, în 1995, Laurenţiu Ulici l-a demis pe Al. Dobrescu de la conducerea Convorbirilor literare, am demisionat şi eu – din postul de redactor şef adjunct, din Consiliul USR, din Uniunea ca atare. Mi-am dat seama că pot fi scriitor şi în afara acestei organizaţii nu doar foarte amestecate, ci şi, în unele privinţe, dubioase. Şi n-am mai revenit în interiorul ei, deşi mereu mi s-au transmis – şi mi se transmit – semnale…

• În sfârşit, ce viitor mai are generaţia 80? Unii dintre membrii ei deja se dezic de ea. Va mai fi ea percepută ca o grupare?
• Un viitor ca generaţie nu cred să mai aibă, sîntem prea împrăştiaţi cu toţii, dar nimeni nu poate şterge de pe hartă un fapt istoric. Că vrem sau nu vrem, că ne place sau nu ne place, cîteva bune zeci de autori români vom fi priviţi mereu ca membri ai generaţiei optzeci! Generaţia 80 e acum un fapt de istorie literară. Poate pentru că am privit, la început, cu destulă reticenţă această integrare, mie îmi vine mai uşor s-o accept acum!

Un interviu realizat de Dumitru Augustin Doman

Posted in Doar o vorba... | 152 Comments »

„A treia oară-ai să rămîi”

Friday, March 19th, 2010

Am citat în titlu ultimul vers din poezia care deschide volumul de debut al poetului Mihai Ursachi, Inel cu enigmă, apărut în 1971. Poezia se cheamă Ad Lectorem şi sună astfel: „Întîia oară vei vedea/ şi vei pleca şi vei uita;/ ci înc-o dată dacă vii/ vei auzi şi vei trăi;/ / a treia oară-ai să rămîi”. Mi-a venit în minte poezia asta, probabil, în legătură cu aceasta a treia tentativă a mea de a deschide şi susţine un blog personal. Nu iau în calcul prezenţa de jumătate de an pe VoxPublica întrucît acolo n-a fost vorba de vreo iniţiativă personală – pur şi simplu am răspuns unei invitaţii, la puţină vreme de la retragerea mea de la Cotidianul cauzată de sosirea d-lui Nistorescu şi de fenomenele asociate acesteia. Cred că aş fi rămas invitat perpetuu pe platforma cu pricina dacă nu-mi cădea rău la lingurică apariţia falangei politruce, care mi s-a părut că strică regula jocului, că amestecă impur apele. Nu cred că am greşit retrăgîndu-mă, dar dacă e o eroare, de bună seamă că mi-o asum în întregime, cum îmi asum în întregime toate opiniile pe care le exprim.

Dar să revin la experienţa mea cu blogurile personale. Prima a început în iarna lui 2003 şi a durat pînă în toamna lui 2004, în mijlocul campaniei electorale de atunci. Totul părea să meargă bine pînă cînd, după trei editoriale la rînd, nu amabile, dedicate d-lui Năstase, mecanismul s-a blocat. Mai întîi, n-am mai avut acces la administrarea blogului şi nici ajutoarele mele tehnice n-au reuşit să afle ce se întîmplă, apoi pur şi simplu totul a dispărut în neant, mă rog, în infinitatea cyberspaţiului! Refuz totuşi să stabilesc o legătură tare între evenimentele evocate, întrucît nu vreau să cad în paranoia, aşa că presupun că au fost cauze de natură tehnică. A doua oară, au fost însă cu siguranţă asemenea cauze. Tinerii şi ingenioşii mei colegi de la Timpul s-au gîndit să schimbe „gazda” portalului nostru cultural. Zis şi făcut. Doar că nu au luat în calcul anumite detalii de natură tehnică, aşa încît blogul meu transferat a suferit o mutaţie cumva chinezească – toate fonturile româneşti s-au metamorfozat într-un fel de hieroglife. S-ar fi putut repara cumva, însă doar „de mînă”, substituind fiecare hieroglifă, pe rînd, cu litera corectă corespunzătoare. Cum n-am răbdare de chinez şi nici nu-s atît de sadic încît să-i fi pus pe „vinovaţi” să facă operaţiunea, am şters totul şi am lăsat blogul în „adormire” pînă acum cînd, în urma micului incident „voxpublican”, m-am gîndit s-o iau iarăşi la drum.

De data asta, plec în aventura cyberspaţială mai bine înarmat! Tinerii şi ingenioşii mei colegi m-au învăţat nişte trucuri tehnice, ca să evităm catastrofele – de pildă, să transform textul de bază din word în word pad şi să operez cu această versiune cînd postez. Sau chiar să facem un fel de „blog oglindă” direct în wordpress, unul identic cu acesta, pe principiul că dacă păţeşte unul ceva, rămîne celălalt, ceea ce mi se pare totuşi exagerat. Oricum, dacă sînt cuminte mi-au promis că mă învaţă şi cum se postează fotografii şi filme! Cei care au frecventat cel de-al doilea blog al meu au observat deja că am păstrat „capul” şi pentru versiunea actuală şi că voi adopta o structură similară, cu cîteva „secţiuni” de bază, pentru a nu amesteca texte de natură diferită. În Ceea ce cred, voi posta articole de opinie, un fel de editoriale, secţiunea Foaie pentru minte, inimă şi literatură va adăposti texte literare, în Hermeneia, voi comenta apariţii editoriale, spectacole sau concerte, iar Doar o vorbă va găzdui interviuri şi răspunsuri la anchete, desigur după apariţia lor în publicaţiile care le-au solicitat. Restul se va rezolva pe parcurs!

Bun venit!

19 Martie 2010, în Iaşi

<-->

Posted in Ceea ce cred | 130 Comments »